Ungaria a cerut oficial să fie primită în Consiliul Europei, iar secretara generală a acestei organizaţii care grupează 23 de state, dna Catherine Lalumiere, a declarat la Paris: "Dacă procesul de democratizare din Ungaria va continua aşa cum se prevede, atunci adresarea acestei ţări la Consiliul Europei va fi aprobată în maximum câteva luni de Adunarea Generală a Consiliului, care se va întruni probabil chiar la Budapesta, în semn de solidaritate cu Ungaria nouă".
Acesta va fi un eveniment istoric, căci pentru întâia oară de la terminarea celui de-al doilea război mondial, o ţară vest-europeană va adera la comunitatea politică a Europei Occidentale. "Intrarea Ungariei în Consiliul Europei va marca sfârşitul divizării Europei, hotărâtă de marile puteri vestice şi URSS la conferinţa de la Yalta" - a spus dna Catherine Lalumiere.
Declaraţiile secretarei generale sunt rezultatul unor contacte îndelungate, din ultimul timp, între conducerea de la Strasbourg a Consiliul Europei şi guvernul de la Budapesta. În fruntea Adunării Generale a celor 23 de membre ale Consiliului Europei se află suedezul Anders Bjorck, care a şi înscris pe agenda viitoarei sesiuni europene primirea Ungariei ca membru deplin şi acordarea de statut special (tranziţie spre poziţia de membru) URSS-ului, Poloniei şi Iugoslaviei.
La ultima sesiune europeană de la Reykjavic, în Finlanda, a asistat şi un ministru ungar, care a semnat în numele ţării sale aderarea la Charta Culturală Europeană şi a Fondului Financiar Intereuropean - cele două instituţii de bază ale Consiliului Europei. Se aşteaptă acum ca Ungaria să semneze Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi Carta Socială a Europei - două documente politico-sociale fundamentale ale ţărilor vest-europene.
Dacă Ungaria va fi primită în Consiliul Europei şi va ţine într-adevăr alegerile ei legislative în chip liber şi democrat în anul ce vine, 1990, ea va cere probabil să fie primită în Piaţa Comună Europeană - cea de-a doua mare instituţie a Europei Occidentale.
Alte tinere democraţii europene ca Spania, Portugalia şi Grecia au folosit şi ele în trecut acceptarea lor în Consiliul Europei drept o trambulină pentru intrarea în Piaţa Comună Europeană. Adeziunea Ungariei la Fondul Financiar Intereuropean al Consiliului Europei va permite Guvernului de la Budapesta să beneficieze imediat de ajutoarele fondului, pentru zecile de mii de refugiaţi din Est care locuiesc pe teritoriul ungar, în drum spre emigrarea definitivă în Statele Unite, Canada şi Australia. Până în prezent, Ungaria n-a primit decât 1 milion de dolari de la Comisariatul ONU pentru Refugiaţi şi ea pretinde 5 milioane de dolari, pentru întreţinerea acestor refugiaţi, până la finele lui 1990.
Viaţa Noastră (Israel), 9 noiembrie 1989
Articol primit prin bunăvoinţa doamnei Ditza Goshen, coordonatoare a Centrului de Studiu şi Cercetare a Istoriei Evreilor din România de la Universitatea Ebraică din Ierusalim