Acuzat de crima - tatal regizorului Liviu Ciulei

Ia ziarul! Ia "Universul"! "Doi lei Tita si Ciulei!"

Vanzatorii de ziare din Bucurestiul anului 1936 isi laudau marfa. Procesul inginerului Ciulei, acuzat de asasinarea Titei Cristescu, a tinut capul de afis in presa vremii. Suspecta moarte a fiicei lui Gheorghe Cristescu a readus in atentia publicului numele celui de care se leaga formarea Partidului Comunist din Romania.

Vii ecouri in presa vremii a starnit aventura fostei Miss cu inginerul Ciulei. "Miliardarul" sau "Francmasonul" - cum era poreclit acesta - facuse avere ca antreprenor in constructii. "Om pasionat si generos", cum il descriau ziarele, acesta oscila intre sotie si relatia cu Tita.

Pentru a intelege mai bine relatia Titei cu inginerul Ciulei, ziarele au relatat multe episoade si zvonuri. Astfel, in timpul intalnirilor cu Tita, inginerul pierdea notiunea timpului si uita sa mai treaca pe acasa. Doamna Ciulei, care stia unde ii era sotul, folosea diverse scuze pentru a-l rechema acasa. Invoca fie o chestiune de afaceri, fie o urgenta legata de copii. Asa ca telefona la casa Titei Cristescu pentru a-i transmite sotului vesti "neprevazute". Se lovea insa totdeauna de refuzul Titei de "a-i invoi sotul acasa", chiar daca era vorba de imbolnavirea unuia dintre copii. Acaparatoarea Tita ii impusese inginerului si interdictia de a nu se prezenta in public alaturi de nevasta.

Intr-o seara, Tita a aflat ca iubitul ei a incalcat promisiunea, iesind la teatru in compania sotiei. Suparata peste masura de "infidelitatea" lui Ciulei, Tita l-a amenintat ca se omoara. Nepretandu-se santajului sentimental, inginerul a hotarat sa plece cu sotia la Paris. A promis chiar ca va rupe relatiile cu Tita. La randul ei, aceasta a decis ca propria-i viata e mai de pret decat amorul inginerului.

SCHIMBAREA.Inainte de a cunoaste gustul succesului si iluziile consacrarii, Tita Cristescu fusese o oarecare femeie casatorita, doamna Bujor. Casatoria dintre ea si Sandu Bujor a fost un mariaj politic, hotarata cu multi ani in urma de parintii celor doi, membri marcanti ai Partidului Comunist.

Castigarea unui concurs de Miss la Berlin in 1929 avea sa transforme radical viata linistita si banala a Titei. Peste noapte a devenit o persoana cunoscuta, admirata si complimentata de barbatii din jur. Perspectiva de a juca intr-un film care urma sa se turneze in strainatate a facut-o pe Tita sa viseze la o stralucita cariera de vedeta cinematografica. Toate acestea implicau insa ruptura cu viata plictisitoare de dinainte. Astfel ca Tita Bujor, redevenind Tita Cristescu, porneste increzatoare spre o viata plina de lux si mondenitati.

Pe fondul acestei povesti isi face aparitia eroul salvator al menajului Ciulei, Cuza Hotta. Tanarul sef de birou din Ministerul de Externe a contribuit insa la noi rivalitati intre curtezanii domnisoarei Cristescu. Dupa o plimbare a lui Hotta cu Tita in Iugoslavia au urmat logodna si planurile de aranjare a bugetului casniciei. In opinia logodnicului, viitoarea sotie trebuia sa adopte un stil de viata mult mai modest decat cel cu care parea obisnuita.

Proiectele de casatorie ale celor doi erau deseori dezbatute de Cuza Hotta cu prietena si gazda din Strada Popa Tatu, Edviga Heller. Geloasa probabil, doamna Heller l-a informat printr-o scrisoare pe inginerul Ciulei despre detaliile relatiei dintre Tita si Cuza Hotta. In acelasi timp, logodnicul primea anonime prin care era ridiculizat pentru "strasnica afacere matrimoniala, ducand la nobilii parinti din Pind... o stricata". Aceasta era viata Titei in momentul cand se produce tragedia care i-o curma.

MARTORI OCULARI. In seara zilei de 24 decembrie 1935, Tita tocmai se intorsese dintr-o calatorie la Turnu Severin. Ajunsa acasa, a primit vizita neasteptata a surorii ei, Gella Gregorian, si a nepoatei Maria Constantinescu. Cateva minute mai tarziu, Titei i s-a facut rau, murind sub privirile neputincioase ale rudelor sale. Asupra ultimelor secvente din viata Titei, sora ei declara: "Ne-am sarutat. Avea buzele reci. Am facut cativa pasi impreuna, apoi deodata ea m-a impins incolo: «Lasa-ma, ca mi-e rau! Nu stiu ce gust simt in gura! M-am spalat pe dinti... Da-mi un pahar cu apa!»". Doamna Gregorian a trecut in baie sa aduca apa, iar Maria Constantinescu s-a dus sa-l cheme pe avocatul Gregorian. Acesta, fiind dupa o cearta recenta cu Tita, nu urcase in apartamentul ei, ramanand la intrarea in bloc. S-a telefonat apoi la Salvare si a fost chemat doctorul Alexandrescu Dersca. Sosirea acestora s-a dovedit inutila, victima decedand intre timp.

ZVONURI. In epoca au circulat diverse zvonuri. Printre altele si acela ca Tita Cristescu ar fi colaborat cu o organizatie de spionaj datorita orientarilor politice ale tatalui sau. Dupa o vreme, organizatia ar fi dorit sa se debaraseze de agentul secret, alegand calea asasinarii. Prezumtia parea a se sprijini si pe caracteristicile Titei. O femeie libera, care stia sa-si farmece si sa-si insele amantii, sa cheltuiasca enorm si sa acumuleze averi greu de explicat.

PROCESUL. O data cu aflarea detaliilor relatiei pasionale a Titei cu inginerul Ciulei, acesta a devenit principalul suspect al politiei. In aprilie 1936, inginerul Ciulei a fost pus oficial sub acuzatia de crima si arestat.

Procesul in care Ciulei era invinuit de asasinarea Titei Cristescu s-a transformat intr-un adevarat spectacol. Acuzarea sustinea ca inginerul Ciulei facuse rost de otrava (cianura de potasiu) in dimineata zilei de 24 decembrie de la fabrica "Metalica", unde era presedintele consiliului de administratie. De acolo a luat un taxi pana la casa victimei. Ajuns in apartamentul Titei, dupa o discutie violenta s-a indreptat spre baie, unde a contaminat una din pastilele de slabit ale Titei cu substanta letala. Apoi a plecat la Sinaia cu scopul de a-si crea un "alibi".

Pe parcursul procesului au fost audiati peste 120 de martori. Printre acestia, membrii familiei victimei l-au acuzat pe Ciulei de tragica moarte a Titei. Dupa aproape doua saptamani de dezbateri, instanta de judecata l-a achitat pe inginerul Ciulei din lipsa de probe.

EPILOG. Desi in urma procesului, din lipsa de probe, Liviu Ciulei fusese socotit nevinovat, enigma din jurul mortii Titei Cristescu n-a fost niciodata rezolvata de autoritati. Peste multi ani s-a zvonit ca Tita Cristescu ar fi fost omorata chiar de servitoarea ei, invidioasa pe succesul si averea stapanei.

Intonarea Internationalei la inmormantarea Titei - taxata in presa vremii: "Nici manifestarea mortii n-a oprit pe farsori sa faca din mormantul victimei un obiect de specula sentimentala".

RECOMANDARE

Petru Groza, ultimul burghez
o biografie, Editura Compania, Bucuresti, 2004, 568 p.

Istoria este facuta de oameni. In lucrarea de fata, Dorin-Liviu Bitfoi ne propune biografia primului sef al unui guvern procomunist din istoria Romaniei - "burghezul rosu" Petru Groza. Autorul incearca sa nu-l stigmatizeze pe pretiosul "tovaras de drum" al comunistilor si nici sa nu cada in inerenta capcana a idealizarii. Pentru a realiza un portret cat mai fidel al lui Groza, autorul a utilizat arhive publice si personale, presa, bibliografie de specialitate, marturii orale.