Aici, Radio Moscova!

Aparitia mijloacelor de informare in masa a servit dintotdeauna cauzelor regimurilor totalitare cu succes. Dictatorii puteau fi astfel auziti sau vazuti de supusii lor, sporindu-si influenta.

"Romania libera" nu se aude decat in URSS
Aparitia mijloacelor de informare in masa a servit dintotdeauna cauzelor regimurilor totalitare cu succes. Cu ajutorul lor, dictatorii puteau fi auziti sau vazuti de catre supusii lor, astfel crescandu-le puterea. Acesta a fost si motivul pentru care la Radio Moscova functiona o sectie in limba romana, al carei unic scop era propaganda.

Activitatea gruparii comunistilor romani din capitala URSS, condusa cu mana de fier de catre Ana Pauker, s-a desfasurat in special in jurul redactiei romane de la Radio Moscova - "Romania libera", cu sediul la Ufa. Insarcinata printre altele sa se ocupe si de aceasta sectie, Ana Pauker a condus-o timp de un an, imediat dupa ce a fost readusa in URSS printr-un schimb de prizonieri. Se pare, conform marturisirilor fostei sale secretare - Natalia Scurtu - ca rastimpul petrecut in Asia sovietica a fost marcat de lipsurile si de grijile de zi cu zi. Incercata comunista le aparea celor apropiati ca un personaj "apatic si mohorat".

MANIPULATORII. Sarcina ei si a redactorilor era aceea de a face propaganda statului sovietic si conducatorului sau. Reportajele si materialele realizate in sectia romana erau de fapt compilatii ale articolelor aparute in presa comunista clandestina din Romania. Derularea razboiului si desele arestari ale comunistilor din tara ingreunau tot mai mult activitatea redactorilor.

Dar Ana Pauker era un activist de partid mult prea valoros pentru a lupta pe un singur front. De aceea, ea este trimisa ca si instructor politic al Cominternului. Apoi o gasim printre prizonierii romani de pe teritoriul URSS, convingandu-i sa se inroleze in divizii "antifasciste", care vor lupta alaturi de Armata Rosie.

EMISIUNI SUPERIOARE POLITICESTE. Parasind redactia de radio, Ana Pauker observa insa ca activitatea de acolo lasa de dorit. Inlocuitorul ei, rusul "Spiru" (istoricii nu au reusit sa identifice persoana din spatele numelui conspirativ), creeaza tensiuni in randul tovarasilor ei. Informatia o primeste in 23 ianuarie 1942, de la Constantin Doncea, care ii scrie o scrisoare cu privire la imbunatatirea activitatii redactionale a sectiei romane de la Radio Moscova. El isi exprima nemultumirea fata de conducatorul sectiei romane, asa-numitul "Spiru", deoarece "acesta nu cunoaste limba romana, fapt care face ca emisiunile, din punct de vedere al limbii, sa sufere mult si asta naste discutii. El nu se pricepe sa organizeze emisiuni pentru a fi superioare politiceste si din punct de vedere calitativ".

Propune, totodata, ca "Spiru" sa fie inlocuit cu "Dinu" (numele conspirativ al lui Alexandru Farcas), pe motiv ca "acesta cunoaste limba romana, este un bun organizator, este un redactor priceput si cu experienta. Mai mult, din punct de vedere politic, "Dinu" ii este superior lui "Spiru" (...) Aducerea lui "Dinu" la conducerea sectiei "ar impune o atmosfera partinica sanatoasa in redactia romana, nu ca aceea de acum".

REDACTORUL. Constantin Doncea a secondat-o pe Ana Pauker la coordonarea programelor de radio

Doncea mai semnaleaza o problema la nivelul speakerilor, sugerand ca trebuie "inlaturat de la microfon Tisminienschi (Leon Tismenitki/ Tismaneanu), deoarece el nu este un bun dictor (speaker), in schimb este un bun traducator si poate sa-si continue munca pe aceasta linie.

INUTIL. Activitatea Radioului "Romania libera" era un paravan pentru activitatea comunistilor romani pe teritoriu sovietic. Cei din tara nu aveau acces la informatiile transmise de colegii lor, in consecinta utilitatea postului "Romania libera" parea una fara legatura cu scopul final al PCdR - preluarea puterii in Romania. De altfel, cum cursul razboiului in prima perioada nu oferea prea multe sperante sovieticilor, nici problema partidelor comuniste in Europa de Est nu putea fi pusa.

"Ana Pauker" "Curajul tau, / o, Sora Ana Pauker Va inspira norodul / pretutindeni / In casute tainice si oarbe / Tu esti lumina primaverii / Brava esti; precum / tu ai condus / Norodul pe strazi / in lupta cu Ciocoi / Cu fruntea-n sus, / cu capul ridicat / Asa te vreau pictata / pe lista de Eroi / Cu dalta mea, / eu voi ciopli portretul tau / Pe varful culminant al unei stanci, un cantec / in simple cuvinte, / taranesti, de stire eu voi da / Intregii lumi de tine, / brav erou!" N. Albu, 1937

CRITICAT "Este unul dintre aceia care au incercat sa se evidentieze. Un om masiv. Putin sau foarte putin inteligent. Cu idei preconcepute. Cu un singur scop, acela de a produce tulburari, oricand si oriunde. Doncea este o nenorocire, un dezastru. Fara nici un fel de inteligenta sau talent, Doncea s-a impus in conducere in mod brutal, adus desigur si de alte interese. (…) Prin urmare, Doncea, in toate ocaziunile, unelteste contra sigurantei statului" Comisar regal Romulus Hotineanu, 1933

UNDE OFICIALE

Pentru vremea sa, radioul Cominternului a fost unul dintre cele mai performante, din punct de vedere tehnic. Infiintat din 1922, deja in 1930 avea cel mai bine organizat sistem de transmisiuni. Intre 1937 si 1940 s-au intreprins mai multe cercetari de specialitate de catre oameni de stiinta sovietici, astfel incat capacitatea tuturor posturilor sa creasca si influenta ideilor propagate prin intermediul emisiunilor sale sa se mareasca. Pe langa statia cea mai puternica de la Leningrad (Sankt Petersburg), au mai fost puse in functiune statiile de la Novosibirsk, Krasnoiarsk, Kuibasev si Moscova. Un alt punct de interes al radioului oficial din URSS a fost deschiderea mai multor redactii in limbi straine. Stalin era interesat ca acolitii sai din blocul sovietic sa fie informati la zi despre "marile realizari ale URSS" si astfel sa-i mentina in sfera sa de influenta. Sectia denumita "Romania libera" era organizata si coordonata de comunistii romani aflati in exil pe teritoriul sovietic.

UN NOU FRONT ANTINATIONAL

In afara de munca de redactori, Ana Pauker, Vasile Luca si Manole H. Manole, contand pe victoria previzibila a Armatei Rosii, preiau initiativa organizarii ofensivei contra Germaniei, in numele miscarii romanesti. Sub semnatura Biroului Partidului Comunist din Romania din Strainatate, ei trimit la inceputul lui 1944 fostului secretar al Cominternului - Ghiorghi Dimitrov si lui Dmitri Manuilski o scrisoare prin care solicita permisiunea pentru constituirea pe teritoriul URSS a Comitetului miscarii romanesti antigermane "Frontul Natiunii". Cei trei isi motiveaza cererea prin demonstrarea utilitatii acestui front in ajutorarea trupelor sovietice. La randul lor, cei doi functionari cominternisti transmit cererea organelor superioare de partid si de stat, cerand aprobarea solicitarii romanilor: "Apreciind aceasta propunere drept oportuna, se spune in recomandarea lor, deoarece in forma sa discreta ea abate suspiciunea aliatilor nostri, potrivit careia URSS creeaza, prin actiuni unilaterale, viitorul guvern al Romaniei, noi cerem sa se satisfaca demersul Tovarasilor Pauker, Luca si Manole si sa se permanentizeze pe teritoriul URSS a Comitetului miscarii romanesti antigermane "Frontul National".

VA RECOMANDAM SPRE LECTURA

Dumitru Sandru, "Miscari de populatie in Romania (1940 - 1944)" Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2003, 429 pagini Istoricul si cercetatorul Dumitru Sandru este specialist in istoria contemporana a Romaniei. Majoritatea studiilor sale se refera la fenomene sociale si economice romanesti din perioada primei jumatati a secolului al XX-lea. In aceeasi tematica se incadreaza si lucrarea de fata, aparuta in colectia Editurii Enciclopedice - "Biblioteca Enciclopedica de Istorie a Romaniei". Volumul pe care-l supunem atentiei dumneavoastra este alcatuit din doua parti. In cele noua capitole ale primei parti, autorul descrie si analizeaza pe baza unor date concrete miscarile de populatie care au avut loc in Romania dupa pierderile teritoriale din 1940, dar aduce si lamuriri in ceea ce a insemnat depor-tarea evreilor si tiganilor din Romania. In cea de-a doua parte a studiului, Dumitru Sandru se ocupa de fenomenele sociale ce au avut loc dupa 1944, in interiorul grupurilor minoritare din Romania, influentate in comportamentul lor de turnura pe care o luase cursul razboiului si de schimbarile politice din tara. Concluziile acestei parti difera de la o populatie la alta: unii etnici au preferat sa colaboreze cu ocupantii sovetici, altii si-au facut un mod de viata prin a-i respinge.

SAPTAMANA VIITOARE EPISODUL 75

Intre teorie si practica. Viata detinutilor politici din timpul lui Antonescu era descrisa in amanunt de legislatia care avea grija sa spuna pana si ce categorii de condamnati aveau dreptul sa fumeze si care nu. Realitatile inchisorii Caransebes au fost insa relatate de Pavel Campeanu, un simpatizant al PCdR. Regulile partidului, mai dure ca regulamentul inchisorii. Imediat ce paseau dincolo de poarta inchisorii Caransebes, cei condamnati pentru "activitate comunista" erau luati in primire de "organizatie".