Complotul Kominternului

Cum a semanat Rusia germenii bolsevismului in Romania. Kominternul planuia dezmembrarea teritoriala a Romaniei Mari, considerata de Lenin "un avanpost al imperialismului".

Problema nationala - contestarea Unirii

Kominternul acuza Romania Mare de imperialism

Dupa Unirea din 1918, Lenin a acuzat Romania de imperialism. Preluandu-i teza, Kominternul a sustinut in toata perioada interbelica: "Romania este un stat agresiv, avanpost al imperialismului la frontiera Uniunii Sovietice si care pregateste o agresiune armata impotriva statului sovietic".

La 1 mai 1919, Guvernul roman primeste doua note ultimative. Prima era semnata de Cristian Racovsky (presedintele Sovietului de Comisari ai Poporului din Ucraina). Acesta cerea ca guvernul roman sa raspunda in 24 de ore daca este de acord sa-si evacueze trupele din Bucovina, deoarece "muncitorii si taranii bucovineni care au fost eliberati de sub jugul dinastiei de Habsburg au fost cu sila supusi unui jug nou, nicidecum mai bun - al mosierilor romani si ai dinastiei romane de Hohenzollern." In continuare se afirma ca "guvernul de muncitori si tarani ai Ucrainei a luat hotararea ferma de a apara cu toate mijloacele, dreptul de autodeterminare nationala al muncitorilor si taranilor din Bucovina."

O alta nota ce purta si semnatura lui Cicerin, Comisarul Poporului pentru Afaceri Externe al Rusiei Sovietice, cerea Romaniei "sa evacueze Basarabia de trupele de ocupatie."

In contextul acelor ani, protestele autoritatilor sovietice nu au avut nici un ecou.

EXCLUDEREA TRANSILVANENILOR. Si unirea Transilvaniei cu Romania era contestata de Komintern, fiind considerata "ocupata si anexata de burghezia romana." Imediat dupa Unire, Ioan Flueras si Iosif Jumanca, membri ai Partidului Socialist din Transilvania si Banat, devenisera membri in Consiliul Dirigent. Participarea celor doi in "guvernul burghez roman" nu a fost iertata de Komintern.

Interogati despre cei doi de catre Buharin, in numele Cominternului, Al. Dobrogeanu-Gherea si David Fabian raspund: "Tovarasii conducatori din Transilvania au plecat de la punctul de vedere, ca ceea ce in fapt era ocuparea si anexarea Transilvaniei din partea burgheziei Romaniei ar fi fost "o eliberare a acesteia de sub jugul strain"". Situati pe pozitii politice mai apropiate de cele ale lui Buharin, cei doi socialisti ragateni ii condamna pe colegii lor transilvaneni, invinuindu-i de "oportunism si de tradarea celor mai elementare interese ale clasei muncitoare." O alta culpa atat in ochii Kominternului, cat si ai celor doi socialisti romani era faptul ca "tradatorii" nici macar nu regreta colaborarea "si pana azi s-au ferit sa dea o explicatie care sa-i angajeze ca in viitor nu vor mai duce o politica de tradare asemanatoare."

Astfel ca, a doua zi dupa acea sedinta, Ioan Flueras inainteaza secretariatului Internationalei Comuniste o cerere cu urmatorul continut: "Subsemnatul, membru al delegatiei partidelor socialiste din Romania, va rog sa binevoiti a-mi da hartii necesare pentru a putea pleca in directia Germania spre Romania. Caci in urma evenimentului petrecut aseara fata de mine la sedinta Executivei Internationalei, prezenta mea in Rusia poate fi neplacuta. De aceea, voiesc a pleca urgent". Se intelege ca retragerea sa a fost acceptata.

"HAOS POLITIC". Desi fusese condamnat de Lenin, fractionarismul (critica liniei oficiale) apare in Partidul Comunist Roman inca de la infiintarea sa.

Ultima intrebare din chestionarul lui Buharin, adaugata ulterior, era: "De ce tovarasii nu ne-au spus nici un cuvant despre diferendele din sanul partidului?".

Sintetizand situatia socialismului din Romania, tanarul Dobrogeanu-Gherea si Fabian recunosc ca: "Nu exista diferite partide provinciale socialiste - unul din vechiul Regat, altul in Ardeal, unul in Bucovina - , ci exista un haos politic". In aceasta situatie tulbure, sesizeaza insa tendinta de cristalizare a doua partide de stanga: unul social-democrat si unul comunist. Semnatarii randurilor solicitate de Buharin se autoproclama lideri ai gruparii comunist-marxiste, compuse din "mase muncitoare constiente." Nu vor omite asadar sublinierea propriilor merite in fata viitorilor stapani de la Moscova.

Intrebarea lui Buharin va fi pretextul gasit de cei doi pentru a-si indrepta tirul reprosurilor spre alti membri ai delegatiei, Gh. Cristescu si Constantin Popovici. Conducatorii de atunci ai Partidului Socialist, in descrierea lui Gherea si Fabian, "calaresc in acelasi timp pe doi cai." Duc o politica "plina de confuzii, de sovaieli, de musamalizare, de trecere sub tacere, de amanare, de compromisuri vesnice cu socialist-sovinistii si de promiscuitate secreta cu partidele burgheze, pe langa care ici si colo s-au indeletnicit cu practicarea unei demagogii comuniste pentru ca, la urma urmelor, sa intre ca un erou in Internationala a III-a comunista."

ISTRATI CONTRA ROMANIEI MARI

Argumentele impotriva Unirii au fost si de natura celor expuse de Panait Istrati. In momentul in care Ionel Bratianu facea propaganda prounionista la Geneva, scriitorul incerca s-o contracareze intr-un ziar elvetian. Reprezentantii veniti de la Bucuresti - afirma Istrati - nu au spus tot adevarul. "Cei care cunosc ambele regiuni stiu ca in Transilvania nu vezi colibele trogloditilor, zdrentarosilor si bolnavilor de pelagra, care se intalnesc la tot pasul in Romania. (...) Ba ni se spune la conferinta ca trei milioane de romani din Transilvania nu aveau decat cinci reprezentanti in Parlamentul maghiar. Nu cred sa mi se poata spune numele unui taran roman care-si reprezinta tara in Parlamentul de la Bucuresti si daca legea electorala din Ungaria este mai nedreapta decat legea cenzitara de la Bucuresti, unde cincizeci de tarani obtineau cu greu un reprezentant".

BIOGRAFIA UNUI PERSONAJ DE DRAMA SHAKESPEARIANA

Mircea Iorgulescu, Celalalt Istrati Iasi, Ed. Polirom, 2004, 271 p.

Lucrarea criticului literar Mircea Iorgulescu dezvaluie biografia personajului de drama shakesperiana care a fost scriitorul Panait Istrati. Dar fabuloasa viata a lui Istrati este interesanta nu doar pentru istoricii si criticii literari. Acesta este, de fapt, mesajul transmis de cartea pe care v-o recomandam. Incadrand mereu personajul in epoca, Mircea Iorgulescu ajunge sa surprinda atmosfera din mediile socialiste pe care Istrati le frecventa cu frenezie in anii premergatori si in timpul primului razboi mondial. Colaborator la ziare socialiste, prieten apropiat cu Cristian Racovsky si Stefan Gheorghiu, scriitorul de mai tarziu va adera inca din tinerete la ideile stangii, care visa cu generozitate la o lume mai buna si mai dreapta. Motivele care l-au indemnat pe Istrati sa aleaga calea socialismului si pe care autorul incearca, subtil, sa le identifice, explica multe din necunoscutele care jaloneaza socialismul romanesc in primele doua decenii ale secolului trecut. Originile partidelor comuniste pot fi reperate si in agitata existenta a socialismului european, in general, si romanesc, in special, la care face referire lucrarea de fata.

ISTORIA COMUNISMULUI - Delegatii socialisti romani la Moscova (citeste)

SAPTAMANA VIITOARE EPISODUL 3

COMUNISMUL, DE LA TEORIE LA PRACTICA: Dupa preluarea puterii, revolutia a fost principala marfa de export a bolsevicilor. "Victoria noastra va fi solida numai atunci cand cauza noastra va fi triumfat in intreaga lume", spunea Lenin.

PROCES IN DEALUL SPIRII: 271 de comunisti au fost judecati pentru afilierea la Internationala a III-a, activitati ilegale, terorism. O pleiada de avocati, sprijiniti de 600 de martori, lupta impotriva unui singur reprezentant al justitiei - maiorul Cernat. Acuzatii au apelat la greva foamei pentru a castiga procesul.