Comunism - Cominternul a murit! Traiasca Cominformul!

Dupa desfiintarea Cominternului, Stalin a avut grija ca activitatea Internationalei sa nu dispara. De aceea, la propunerea lui, in Polonia (22-27 septembrie 1947) s-a organizat prima consfatuire postbelica a noua lideri comunisti, unde s-au pus bazele Biroului de Informatii al partidelor comuniste (Cominform).

Stalin si Jdanov, "moasele" Cominformului

Dupa desfiintarea Cominternului, Stalin a avut grija ca activitatea Internationalei sa nu dispara. De aceea, la propunerea lui, in Polonia (22-27 septembrie 1947) s-a organizat prima consfatuire postbelica a noua lideri comunisti, unde s-au pus bazele Biroului de Informatii al partidelor comuniste (Cominform).

Dupa victoria in cel de-al doilea razboi mondial, Uniunea Sovietica, aflata sub conducerea dictatoriala a lui Stalin, a inceput a "sadi semintele" comunizarii si sovietizarii tarilor din Europa Centrala si de Sud-Est. In Romania, actiunea de sovietizare a inceput dupa intrarea trupelor Armatei Rosii in Bucuresti, instalarea Comisiei Aliate de Control sovietice, iesirea din ilegalitate a Partidului Comunist din Romania si intoarcerea activistilor cominternisti de la Moscova.

"MOARTEA" COMINTERNULUI. Incetul cu incetul, in intreaga zona de rasarit a Europei, scenariul ridicarii partidelor comuniste si muncitoresti la rang de partide de guvernare s-a repetat. Chiar daca la nivel oficial, in mai 1943, Cominternul a fost desfiintat din ordinul lui Stalin, peste o luna, la nivelul conducerii superioare a PCUS, fostele cadre sovietice ale Cominternului s-au regrupat intr-un Birou de informatii. Cadrele internationale, printre care se numara "grupul Anei Pauker", au primit sarcini de partid in "institutele" speciale, care nu faceau altceva decat sa continue activitatea Internationalei a III-a. Stalin n-ar fi acceptat, chiar si nesigur pe soarta razboiului fiind, sa piarda coordonarea partidelor comuniste din celelalte tari. Motive pentru a considera ca Internationala a III-a a supravietuit avem deci destule.

Dar faptul care a demonstrat cu prisosinta ca visul internationalist nu a pierit l-a constituit intrunirea celor noua lideri ai partidelor comuniste din URSS, Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, Romania, Bulgaria, Iugoslavia, Franta si Italia. Organizata in secret, la propunerea lui Stalin, ajutat de Jdanov - considerat in acel moment "ideologul" PCUS - , consfatuirea s-a desfasurat in orasul Szklarska Poreba (Polonia), intre 22 si 27 septembrie 1947. Secretomania care a cuprins organizatorii acestei intalniri a mers pana intr-acolo, incat toti liderii comunisti fusesera transportati de la Moscova in Polonia cu avioane militare.

"NASTEREA" COMINFORMULUI. Scopul initial al intrunirii liderilor comunisti, declarat de Stalin, dar adus la cunostinta celorlalti conducatori invitati de Dimitrov - seful Partidului Comunist Bulgar, fost secretar al Cominternului - era acela de a se realiza un schimb de experienta intre statele socialiste si de coordonare a activitatii acestor partide. Proiectul crearii Biroului de Informatii al partidelor comuniste si muncitoresti (prescurtat Cominform) presupunea strangerea legaturilor intre partidele comuniste din Europa, America si Africa, centralizarea informatiilor despre componenta sociala si activitatea lor, centralizarea deciziei miscarii comuniste internationale la Moscova. Cele mai importante si, de altfel, singurele intruniri ale Cominformului au avut loc in septembrie 1947 (Polonia), in iunie 1948 (Romania) si noiembrie 1949 (Ungaria). Munca organizatorica a Biroului era condusa de un secretariat din care faceau parte reprezentanti ai partidelor comuniste si muncitoresti. La randu-i, Secretariatul avea in subordine un alt "secretariat tehnic", o "cancelarie" si alte structuri ale aparatului. Sediul central al Cominformului se stabilea prin rotatie, iar cuvantul hotarator era al Kremlinului si acceptat de toti ceilalti conform principiului centralismului democratic. Astfel, primul sediu central a functionat la Belgrad, apoi la Bucuresti. Gazeta oficiala a Biroului se numea "Pentru pace durabila, pentru democratie populara" si redactia ei a supravietuit pana in aprilie 1956. Contemporanii povestesc faptul ca titlul-lozinca fusese ales tot de Stalin, in ideea in care, atunci cand gazetarii straini vor cita din ziar, vor repeta si propaga involuntar lozinca. Dar sperantele i-au fost naruite, caci citatele din gazeta Cominformului nu reproduceau si titlul ei, ci se semnau simplu - "oficiosul Cominformului".

O LUME, DOUA LAGARE. La prima intrunire a liderilor celor noua partide comuniste - mai toate reprezentate ca majoritare in guvernele lor nationale - , fiecare dintre participanti a prezentat rapoartele de activitate asupra partidelor pe care le reprezenta. Raportul care a cantarit cel mai mult in ecuatia fenomenului de comunizare a Europei a fost cel al lui Jdanov. Apropiatul lui Stalin, cel care l-a ajutat in punerea in practica a ideii de Birou de informatii, a declarat clar ca din acel moment Europa s-a impartit in doua lagare: cel imperialist, in frunte cu SUA, si cel socialist, condus de URSS. Jdanov mai declara ca pozitiile celor doua state sunt ireconciliabile atat timp cat SUA sunt impotriva "democratiilor populare" si a constructiei socialismului.