Comunism - Parada si festivism

Pentru a marca revenirea Transilvaniei de Nord la Romania, guvernul Petru Groza a organizat o serie de manifestari la Cluj. Acestea au constituit un prilej de confirmare a legitimitatii noului cabinet. Dar revenirea teritoriului romanesc presupunea rezolvarea multitudinii de probleme ale romanilor si maghiarilor care locuiau aici.

Guvernul Petru Groza sarbatoreste

Pentru a marca revenirea Transilvaniei de Nord la Romania, guvernul Petru Groza a organizat o serie de manifestari la Cluj. Acestea au constituit un prilej de confirmare a legitimitatii noului cabinet. Dar revenirea teritoriului romanesc presupunea rezolvarea multitudinii de probleme ale romanilor si maghiarilor care locuiau aici.

Revenirea Transilvaniei de Nord la Romania a constituit prilej de manifestatii si solemnitati. Pentru a intari girul pe care URSS l-a dat guvernului Petru Groza, au participat si inalte oficialitati sovietice. Dar divergentele politice si istorice dintre romani si maghiari nu au disparut dupa 9 martie 1945.

ATITUDINI SI INTERESE. Noul guvern de la Bucuresti a dorit sa dea grandoare revenirii Transilvaniei la Romania. In capitala Ardealului, Clujul, au fost organizate solemnitati la care au participat Regele Mihai, membrii Cabinetului, dar si reprezentantii Uniunii Sovietice, generalul I.Z. Susaikov, comisarul A.I. Visinski, dar si agenti NKVD. Acestia au intocmit rapoarte despre "grandioasa serbare populara". Partidele istorice au fost si ele prezente la festivitati, dar nu prin liderii lor. Iuliu Maniu, presedintele Partidului National Taranesc, si C.I.C. Bratianu, liderul Partidului National Liberal, au refuzat sa participe. Dar absentele cele mai notabile au fost cele ale reprezentantilor misiunilor Marii Britanii si Statelor Unite ale Americii la Bucuresti. Cele doua state isi exprimau astfel dezaprobarea fata de Guvernul Petru Groza si fata de "actiunile reprezentantilor sovietici in Romania".

LA FATA LOCULUI. In "Jurnalul" sau, generalul Constantin Sanatescu consemneaza concis momentul revenirii Transilvaniei la statul roman. "Daca s-a instituit un guvern pe placul rusilor, scrie generalul la 12 martie 1945, ni s-a dat voie sa ocupam Ardealul - si asa am plecat cu un tren special la Cluj, pentru solemnitatea ce va avea loc. Sunt invitati foarte multi rusi, caci misiunile engleza si americana au refuzat sa participe la aceasta solemnitate; de unde, fel de fel de comentarii." A doua zi isi noteaza impresiile despre solemnitatile de la Cluj: "La ora 10 primim pe Majestatea sa regele si mergem la catedrala, la Te Deum; apoi in piata centrala, a avut loc o defilare: cateva trupe ruse si romane, urmate de populatia romana si maghiara din judetele de nord ale Transilvaniei. La Prefectura are loc o sedinta la care sunt prezentate autoritatile Regelui. La dejun, o mare masa comuna, unde a domnit multa buna dispozitie. Seara plecam din Cluj si sosim la 14 martie dimineata in Bucuresti; mare manifestatie chiar in gara, pentru rusi si guvern".

PROBLEME NEREZOLVATE. Festivitatile fastuoase nu au rezolvat insa nenumaratele probleme cu care se confrunta populatia din nord-vestul tarii. Acestea au fost sintetizate de presedintele organizatiei FND din nordul Ardealului, Teofil Vescan, in prima sedinta a noului Cabinet, din 13 martie. De fata se aflau si reprezentantii sovietici, iar Visinski tine si un discurs. Teofil Vescan se plange de "vestigiile unei legislatii vechi, reactionare si fasciste", nerezolvarea problemei finantelor, incadrarea in legislatia de stat a "actelor ministeriale eliberate in lipsa de guvern, de prefecti". Alta problema spinoasa era aceea a Universitatii din Cluj. Vescan propunea ca aceasta "sa se confirme si sa se aprobe printr-un decret-lege ca Blocul Universitatii din Cluj sa fie format din trei institutii autonome din punct de vedere cultural care sa se foloseasca in comun de cladirile si averea actuala a Universitatii".

Prin specularea intereselor romanilor fata de Transilvania, s-a reusit instaurarea unui guvern favorabil URSS. Dar dificultatile locuitorilor de aici, fie ei romani sau maghiari, ramaneau sub semnul intrebarii.

INDEMN SOVIETIC
"In calitate de reprezentant al Guvernului sovietic, as dori ca aceasta zi semnificativa sa exprime urarile mele fierbinti de munca frateasca a popoarelor Transilvaniei sub conducerea propriilor lor autoritati" - A.I. Visinski, comisar sovietic, 13 martie 1945

OMAGIU PENTRU REGE SI VISINSKI

Scinteia a relatat pe larg, in mai multe articole, despre manifestarile desfasurate la Cluj-Napoca, cu ocazia revenirii Transilvaniei de Nord la Romania. "O zi istorica. Populatia Ardealului a sarbatorit ieri integrarea Ardealului de Nord. O manifestatie mareata" este titlul articolului din 15 martie publicat pe mai multe pagini, in care este redata atmosfera in care s-au desfasurat festivitatile. "Gara din Cluj, scria Scinteia, era impodobita cu flori si brazi, cu un aspect de prospetime si indemn la viata, avand pe fatada tablourile majestuoase ale maresalului Stalin si ale suveranului. Gara din Cluj, care mai poarta urmele stricaciunilor suferite de pe urma vandalismelor naziste, a primit astfel ieri aceste vizite inalte. A.I. Visinski, loctiitor al Comisarului Poporului pentru Afaceri Straine, a tinut sa onoreze cu prezenta sa savarsirea acestui mare act istoric... Pe peronul garii stau intr-o disciplina perfecta o companie sovietica si una romana, in asteptarea trenului regal. La ora 10:20 garnitura soseste si suveranul coboara din vagon, in sunetele muzicii militare, care intoneaza imnul sovietic si imnul regal roman."

VA PREZENTAM SPRE LECTURA

Dan Catanus, "A doua destalinizare. Gh. Gheorghiu-Dej la apogeul puterii" Bucuresti, Editura Vremea, 2005, 352 p. Lucrarea pe care v-o propunem spre lectura prezinta pentru prima data textul stenogramei plenarei Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Roman desfasurata in perioada 30 noiembrie-5 decembrie 1961. Importanta acestei plenare este data de faptul ca ea a fost convocata in urma desfasurarii Congresului al XXII-lea al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. Acest congres reprezinta un punct de reper important pentru campania de destalinizare lansata de Nikita Hrusciov in anul 1956. Aceasta campanie a avut repercusiuni in toate statele comuniste din Europa, intr-o forma sau in alta. Spre deosebire de Uniunea Sovietica, in Romania destalinizarea, in particular plenara de la sfarsitul anului 1961, "a furnizat imboldul decisiv in demararea liberalizarii interne". Autorul lucrarii, Dan Catanus, considera ca, in opinia liderului roman Gheorghe Gheorghiu-Dej, aceasta liberalizare insemna "reducerea represiunii interne, cresterea nivelului de trai, recuperarea si afirmarea valorilor si intereselor nationale, destalinizare si desovietizare".

ANUNT

Fundatia Academia Civica anunta ca termenul de predare a lucrarilor pentru Scoala de Vara de la Sighet este de 1 iunie a.c. Informatii suplimentare pot fi obtinute de la sediul Fundatiei, din Piata Amzei nr. 13, etaj 2, cod 010343, tel. 021/312.98.52, e-mail acivica@memorialsighet.ro.

SAPTAMANA VIITOARE EPISODUL 107

Sah-mat regal la Groza. Dupa al doilea razboi mondial, conditia ceruta Romaniei de SUA si Anglia pentru semnarea tratatului de pace a fost impunerea unui guvern democratic. Cum premierul Petru Groza a refuzat sa demisioneze, Mihai I a ales solutia "grevei regale". Regele parasit. Dupa declansarea "grevei" la 20 august 1945, Regele a constatat ca declaratiile de sustinere ale aliatilor anglo-americani erau formale. Tacerea si neimplicarea diplomatilor au dus la dejucarea planurilor de demitere a guvernului Groza.