Despre stabilizare

Aflat la ceasul amintirilor, care depanate au alcatuit o carte de memorii, Gheorghe Gaston Marin povesteste cine, cat si cum a pregatit stabilizarea economica. Fostul consilier de pe langa Guvern a facut parte din Comisia de redresare economica si reforma monetara, subordonata "specialistilor" sovietici.

Gaston Marin, martorul din "interior"

Aflat la ceasul amintirilor, care depanate au alcatuit o carte de memorii, Gheorghe Gaston Marin povesteste cine, cat si cum a pregatit stabilizarea economica. Fostul consilier de pe langa Guvern a facut parte din Comisia de redresare economica si reforma monetara, subordonata "specialistilor" sovietici.

"In aplauzele entuziaste ale Adunarii Deputatilor, titra cu litere mari Scinteia la 3 iulie 1947, tovarasul Gheorghiu-Dej, ministrul Industriei si al Comertului, a depus eri dupa-amiaza pe biroul Camerei proiectul de lege referitor la constituirea Comisiei pentru redresare economica si stabilizare monetara."

Dupa votarea infiintarii Comisiei, s-a trecut la stabilirea componentei acesteia. Presedinte a fost numit Dej, iar lui ii erau subordonati mai multi functionari din ministerul Industriei si Comertului, subsecretari de stat, printre care se numarau Aurel Vijoli si Ion Gheorghe Maurer. Din comisie insa nu facea parte nici un functionar de la Ministerul Finantelor, care, aflat sub conducerea unui liberal, a fost ignorat pe parcursul intregului proces de pregatire a stabilizarii economice.

SE PREGATESTE CEVA... Unul dintre martorii vremurilor, cand in culisele conducerii comuniste se pregatea "reconstructia tarii", a fost Gheorghe Gaston Marin. El indeplinea pe atunci (1945-1948) functia de consilier la Presedintia Consiliului de Ministri. In cartea sa de memorii, "In serviciul Romaniei lui Gheorghiu-Dej. Insemnari din viata" (2000), ca vechi functionar in inalte structuri comuniste, Gaston Marin povesteste care au fost etapele pregatirii stabilizarii. "Inceputul redresarii economice, afirma fostul consilier, nu putea fi conceput fara o reforma monetara, menita sa puna capat inflatiei galopante care lovea mai ales in interesele vitale ale salariatilor si pensionarilor. Preturile au ajuns la cifre de sute de mii, salariile nu mai reprezentau practic nimic, toate marfurile erau dosite si speculate pe piata neagra."

Interesanta este justificarea, regasita si la alti vechi lideri comunisti implicati in "afacerea stabilizarii", a faptului ca tocmai Ministerul Finantelor - structura de importanta mare intr-o reforma monetara - a fost ocolit: "Operatiunea era complicata, ne convinge Gaston Marin, deoarece Ministerul de Finante era in mana liberalilor si toate lucrarile de pregatire trebuiau efectuate la Ministerul Industriei si Comertului, in cel mai mare secret, de un grup de oameni de absoluta incredere si calificati, in masura sa stranga datele necesare fara sa starneasca nici cea mai mica banuiala."

"Ajutorul sovietic" acordat de insusi adjunctul ministrului rus de Finante - Zlobin - este recunoscut de Gaston Marin: "Am fost ajutati, mai spune fostul consilier, de un grup de specialisti sovietici condusi de Zlobin, adjunctul ministrului de Finante al URSS, care impreuna cu expertii nostri, au pus la punct si au efectuat intreaga operatie de mare anvergura. Intr-adevar, trebuiau stabilite noile raporturi intre toate categoriile de salarii, preturile unui volum impresionant de materii prime si materiale industriale din tara si din import, cu variantele lor, precum si preturile bunurilor de consum si al produselor agricole. Calculele trebuiau sa fie verificabile de cei interesati si acceptate de ei. Preturile inca nestabilite ale unor produse de mai mica importanta trebuiau sa fie incadrate in anumite scheme stabilite de colectivul central."

Gaston Marin vorbeste la modul general despre stabilizare ca despre o operatiune de "mare anvergura", fara a oferi amanunte tehnice. Discursul sau este din cand in cand, inevitabil, presarat de fraze propagandistice, asemanatoare celor din articolele de fond ale Scinteii. "Toata operatiunea a decurs normal, fara incidente, afirma Gaston Marin. Opinia publica a fost informata de efectuarea reformei monetare, dar fara date si fara termen. (...) Stabilizarea i-a afectat serios pe detinatorii de mari sume de bani, care nu au mai fost preschimbati in moneda noua. A limitat puterea de cumparare in functie de suma mica preschimbata, pana la primirea primului salariu. Totusi, detinatorii de aur si de marfuri cautate s-au descurcat destul de repede si au continuat sa reprezinte o piedica in redresarea economica a tarii."

CONDEIUL "REGIMULUI DEMOCRATIC"

In "buna traditie" cu care ne-a obisnuit, Silviu Brucan "profetea" in editorialul sau din oficiosul PCR - Scinteia - aparuta la 4 iulie 1947: "Nu vor putea opri refacerea tarii!" In articolul sau, Brucan "tuna si fulgera" impotriva opozitiei: "Deunazi, foaia bratienista (Liberalul - n.n.) - aidoma unui lup cu privire blanda - vorbea despre aceeasi "opozitie democratica" ce urmareste "binele obstesc". Nici ca se putea o mai mare cutezanta. Batranii inselatori isi imagineaza ca mai pot prosti pe cineva in tara romaneasca! (...) Nici stabilizarea nu le convine afaceristilor "istorici". Nu exista zi in care sa nu spumege in articole de gazeta, nu exista cafenea si saloane in care contrabandistii de devize ai "opozitiei democratice" sa nu lanseze zvonuri, sa nu raspandeasca panica in jurul monedei nationale. Inflatia le convine de minune, ba pentru ca-si umfla mai bine buzunarele cu cocosei si valuta forte, ba pentru ca roade la bazele regimului democrat."

BANI ELVETIENI

Una dintre misiunile cu care a fost insarcinat Gaston Marin in 1947 a fost "procurarea de valuta forte". El rememoreaza ca pe un succes obtinerea din partea bancilor elvetiene a unor linii de credite pentru Romania. "Intr-o zi de primavara", isi aminteste Gaston Marin, "am plecat la Zürich cu un avion al Companiei Tarom. Pe locul si in locul fiecarui pasager, nu eram decat eu singur, afara de cei patru membri ai echipajului, era asezata o ladita cu cate 50 kg de lingouri de aur. La aeroport, am fost asteptati de camionete, automobile si politisti condusi de reprezentantii lui Union des Banques Suisses, care au preluat incarcatura. In discutiile avute cu directorul general Schaffer, am obtinut deschiderea creditului gajat cu aur. In lunile urmatoare, dupa stabilirea increderii in respectarea angajamentelor din partea Romaniei, UBS a acordat treptat credite in volum dublu fata de valoarea aurului gajat."

CITITI MAINE EPISODUL 145

Reforma monetara - "groparul burgheziei". In opinia lui Alexandru Barladeanu, martor in ecuatia reformei din 1947, masura stabilizarii a fost una "de clasa", al carei scop era "slabirea burgheziei". Stabilizarii i s-a dat "nemascat" rolul de "spoliator al claselor avute". Doua campanii, acelasi invingator - PCR. Profitand de desfasurarea concomitenta a campaniei electorale pentru alegerea liderilor sindicali, comunistii au colindat tara, promovandu-si atat candidatii, cat si masura stabilizarii. Gazetarii Scinteii i-au vanat, alaturi de cetateni, pe "speculantii"