Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Una dintre cele mai rasunatoare teze despre perioada interbelica romaneasca i-a apartinut lui Lucretiu Patrascanu. El a identificat si a analizat trei dictaturi "burgheze" - carlista, legionara si antonesciana.
Patrascanu, activist contra fascismului
Incepand cu 23 august 1944, liderii comunisti au emis diferite teorii despre istoria Romaniei interbelice, unele dintre acestea perpetuandu-se si dupa prabusirea "lagarului socialist". Dintre ele, cea mai cunoscuta a fost emisa de Patrascanu, referitor la cele trei dictaturi "burgheze": carlista, legionara si antonesciana.
Dictaturile Romaniei
Cand Stalin a desfiintat Cominternul in 1943, oamenii politici occidentali au inteles ca s-a terminat cu internationalismul sponsorizat de Moscova. Insa Cominternul si-a pastrat legaturile, asteptand momentul oportun pentru a-si repune in functiune masinaria. Acel moment a venit dupa ce armatele sovietice i-au aruncat peste Volga pe nazisti si pe aliatii lor. Ulterior, Stalin si-a pus din nou la lucru cohortele de activisti experimentati pentru a instaura comunismul intr-o parte cat se putea de mare a Europei. Si, pentru a fi "democrat", dictatorul de la Kremlin a dispus ca in spatele actiunii fostilor cominternisti sa stea lupta contra fascismului. Iar in tarile in care nu erau fascisti, acestia trebuiau inventati. "INSURECTIA ANTIFASCISTA". La scurt timp dupa 23 august 1944, comunistii romani s-au aliniat la directivele Moscovei si au inceput sa "lucreze" ideologic legitimarea prezentei lor la guvernare. La sfarsitul acelui an, Lucretiu Patrascanu, comunist roman de traditie, a publicat lucrarea "Sub trei dictaturi", in care fixa limitele "fascismului" romanesc. Acesta incepea cu instalarea regimului autoritar al Regelui Carol al II-lea la 10 februa- rie 1938, continua cu instaurarea "statului national-legionar" la 6 septembrie 1940 si se termina cu impunerea guvernarii autoritare a lui Ion Antonescu la 23 ianuarie 1941. Perioada de sase ani le oferea comunistilor un spatiu larg de unde sa-si recruteze victimele "fasciste". In plus, succedarea celor trei dictaturi ii servea teoretic pe comunisti, deoarece justificau aparitia celei de-a patra dictaturi, a proletariatului, in care oamenii simpli vor detine puterea in stat. Se pune problema insa cat de "fasciste" au fost cele trei regimuri nominalizate de Patrascanu, mai ales ca incadrarea facuta de el este asumata de unii istorici si astazi. Prin definitie, un regim fascist are la baza un partid unic, alimenteaza teoria suprematiei unei clase sau etnii, interneaza oponentii sau "rasele inferioare" in lagare de concentrare. "DICTATURA CARLISTA". Regimul autoritar al lui Carol al II-lea poate fi cu greu incadrat in ansamblul regimurilor de extrema dreapta. Cand regele a suspendat Constitutia in februarie 1938, toata clasa politica s-a impacat cu ideea instantaneu, fara sa protesteze fata de "moartea democratiei". Partidele se compromisesera atat de mult, incat populatia era dispusa sa-i ofere incredere lui "Voda". Oricum, oamenii de rand nu prea pricepeau ei ce-i cu democratia, asa ca au votat peste 99% Constitutia din 1938. Doar legionarii s-au agitat contra regelui, drept pentru care au infundat inchisorile, deoarece erau considerati "periculosi pentru siguranta statului". A existat un partid de mase destul de anemic, Frontul Renasterii Nationale, in care membrii au intrat din obligatie, majoritatea fiind functionari ai statului. Politicienii s-au trezit sa-l acuze pe Carol al II-lea ca a inmormantat democratia abia cand s-a prabusit Romania Mare, in 1940, si aveau nevoie de un tap ispasitor. Cat despre fascism, acesta a fost drastic pedepsit, legionarii infundand inchisorile sau alegand calea exilului in Germania.
Citește pe Antena3.ro
