Gheorghiu-Dej devine lider al comunistilor

Importanta detinutilor comunisti, aflati in lagarul de la Targu Jiu, a crescut o data cu prabusirea ofensivei germane in Est dupa batalia Stalingradului. Inainte de razboi, putini dintre ei visau ca vor ajunge vreodata la putere. Dupa 23 august 1944, cei aflati in fruntea organizatiei din lagarul de la Targu Jiu si-au "refacut" echipa.

Practici de supravietuire si de putere la Targu Jiu

Activitatea politica a comunistilor in lagarul de la Targu Jiu a fost agitata inca de la transformarea sa in loc de detentie politica in 1942. Au existat mai multe etape ale luptelor fractioniste, avandu-i protagonisti in special pe Ovidiu Sandru, Gheorghe Vidrascu si pentru scurt timp pe Lucretiu Patrascanu. Toate aceste tensiuni au incetat dupa sosirea in lagar a lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, seful organizatiei de partid din inchisori.

PEDEAPSA EXPIRATA. Dupa greva de la Grivita din februarie 1933, Tribunalul Militar care a judecat cazul dictase o condamnare de 10 ani pentru "capii rebeliunii". In vara anului 1943 aceasta pedeapsa a expirat, iar Gheorghe Gheorghiu-Dej si Chivu Stoica ar fi trebuit eliberati, deoarece isi ispasisera in totalitate anii de inchisoare. Insa Romania se afla in razboi, iar comunistii se aflau sub incidenta unei legi speciale prin care urmau sa fie "cazati" in lagar pe perioada conflictului cu Uniunea Sovietica. Astfel ca, "ceferistii" Gheorghe Gheorghiu-Dej si Chivu Stoica au fost transferati din inchisoarea Caransebes in lagarul de la Targu Jiu. Au existat insa si exceptii: pentru Emil Bodnaras (care avea cetatenie sovietica) si Lucretiu Patrascanu, tolerati sa stea in libertate de autoritati cu intentia initierii unor negocieri cu sovieticii.

SITUATIA POLITICA. In statul roman condus de Ion Antonescu era teoretic interzisa orice fel de activitate politica. Cu atat mai mult intr-un lagar de detinuti politici. Insa comunistii au reusit in perioada razboiului sa tina legatura intre ei, sa perpetueze structurile de conducere ale organizatiilor sau sa mentina contactul cu reprezentantii CC al PCdR. In vara anului 1943 la Targu Jiu, din punct de vedere politic, starea de spirit a comunistilor nu era tocmai linistita. Ovidiu Sandru, delegat cu atribute de conducere de catre Stefan Foris - secretarul PCdR, se afla intr-un vizibil conflict cu Lucretiu Patrascanu. Acesta se afla "in trecere" pe la Targu Jiu, fiind de parere ca organizatia era prost condusa de Sandru si considera ca trebuia sa i se acorde statutul de lider interimar. Conform declaratiilor lui Lucretiu Patrascanu din ancheta sa, tensiunile au degenerat pana la injuraturi si acuzatii de colaborare cu Siguranta facute de Sandru la adresa lui. Venirea lui Gheorghiu-Dej a aplanat toate tensiunile din organizatia de partid a lagarului. Comunistii, fiind organizati pe baza ierarhica, constientizau ca parerea liderului organizatiei din inchisori nu putea fi contestata decat cu riscul excluderii din partid.

AUTOGRAF. Semnaturile unor intelectuali internati sezonier la Targu Jiu

VIATA DE LAGAR. Prin pozitia sa in partid, Gheorghiu-Dej nu a fost nevoit sa munceasca in lagar pentru a-si plati costurile de intretinere, asa cum se intampla cu majoritatea internatilor. O parte din fondurile venite de la Ajutorul Rosu erau folosite pentru plata cazarii secretariatului celulei din lagar, iar Dej era primul dintre beneficiarii sistemului. Nici la Caransebes, Gheorghiu-Dej, nu lucrase in atelierele inchisorii sau in afara, de asemenea fiind protejat de muncile obligatorii prin pozitia sa in partid. Ca sef la "lagheristilor" Dej avea destul de multe probleme de rezolvat. Discutiile cu membrii de partid nu erau foarte facile, fiind tinute in regim de conspirativitate. Principala metoda de comunicare erau plimbarile in doi prin curtea lagarului. In cadrul acestor intrevederi, Dej le comunica responsabililor cu organizarea celulelor din lagar dispozitiile partidului.

Seful celulei de partid de la Targu Jiu avea de asemenea un regim mai indulcit si in ceea ce privea numarul detinutilor din celula sa. Dupa venirea celor doi "ceferisti" - Dej si Chivu Stoica, comunistii de la Targu Jiu au tras sfori pentru a obtine de la administratia lagarului o celula separata pentru "oaspetii de onoare". Sub pretextul ca doresc o camera mica libera pentru a-i izola pe bolnavii de tubercoloza, comunistii au primit un spatiu la capatul baracii 53 a lagarului. Acolo s-au instalat initial Gheorghe Gheorghiu-Dej si Chivu Stoica, dupa care au mai venit Nicolae Ceausescu si A. Trofimovici, dupa ce au ajuns la Targu Jiu de la Caransebes. Aceasta camera era un fel de cartier general al comunistilor de la Targu Jiu, unde se luau decizii cu privire la viata de partid si organizatorica.

Dej nu a avut un regim de detentie aspru, desi administratia stia ca era un important lider comunist. El avea parte de iesiri frecvente din lagar, insotit de un gardian, pentru cumparaturi personale sau necesare comunistilor internati la Targu Jiu. In numeroase cazuri, Siguranta a atentionat conducerea lagarului de la Targu Jiu ca aceasta practica poate duce la evadarea detinutului, avand in vedere importanta lui in partid. Serviciul secret al statului roman mai avertizase o data, in 1937, asupra posibilitatii evadarii lui Gheorghiu-Dej, pe cand acesta se afla inchis la Doftana. Atunci se facusera si pregatiri in acest sens din partea comunistilor, insa administratia inchisorii a inasprit masurile de securitate.

MONOPOL PE INFORMATIE. In inchisori, conducatorii celulelor de partid aveau cateva privilegii prin care-si aratau autoritatea. Pe langa distributia de alimente si bani de la Ajutorul Rosu, secretariatul din inchisoare era unicul indreptatit sa ofere detinutilor informatiile venite din afara. Acesta mentinea legatura cu membrii Comitetului Central din ilegalitate care dicta linia curenta a partidului. Pe de alta parte, informatiile politice erau, de asemenea, monopolul conducerii celulei din lagar. Internatii nu aveau dreptul sa primeasca ziare sau alte materiale de presa din afara. In celula lui Gheorghiu-Dej, au reusit sa introduca un aparat de radio prin care reuseau sa se tina la curent cu mersul razboiului. Acele informatii erau filtrate de secretariat, fiind apoi distribuite comunistilor prin oamenii de legatura dintre conducerea comunistilor din lagar si celelalte celule de partid.

ARGHEZI

Printre "oaspetii de onoare" ai lagarului de la Targu Jiu s-a aflat si poetul Tudor Arghezi. Acesta nu a fost inchis pentru activitati politice de stanga sau de dreapta, ci datorita tonului critic la adresa regimului Antonescu, pe care l-a adoptat in unele scrieri publicistice. In 1943 colabora cu ziarul Informatia zilei, unde avea o tableta la rubrica "Bilete de papagal". In numarul din 30 septembrie 1943 a publicat o satira sub titlul "Baroane", prin care critica atasamentul neclintit a lui Antonescu fata de Hitler. Ulterior a fost internat in lagarul de la Targu Jiu, unde a stat pana in 1944. In lagar, Arghezi a scris piesa "Seringa".