Legionarii, ucenicii Arhanghelului Mihail

Manifestarile originale ale "fascismului"

Dintre organizatiile de tip fascist care s-au infiintat in anii 1920, doar legionarii au lasat urme in societatea romaneasca. Tinerii extremisti au avut suportul unor importanti intelectuali care vedeau in ei solutia regenerarii societatii. Legionarii au fost singurii care au purtat o lupta "activa" impotriva comunistilor.

"ARHANGHELII". Cei opt legionari plecati in Spania pentru a lupta alaturi de generalul Franco: dr. Ion Mota, general Gheorghe Cantacuzino, ing. Gheorghe Clime, av. Niculae Totu, pr. Ion Dumitrescu-Borsa, Banica Dobre, dr. Vasile Marin, av. Alexandru Cantacuzino

Desi cronologic Miscarea Legionara a luat fiinta in 1927, fondatorii organizatiei se afirmasera ca niste nationalisti extremisti activi inca de la sfarsitul primului razboi mondial. Corneliu Zelea-Codreanu fusese membru in toate organizatiile extremiste de dreapta importante, iar la alegerile din 1926 ii scapase printre degete intrarea in Parlament.

ACTUL FONDATOR. Aparent, Miscarea Legionara a fost intemeiata ca un club de prieteni, imediat dupa ce radicalii din LANC au parasit organizatia condusa de A.C. Cuza. Astfel ca, la 24 iunie 1927, Corneliu Codreanu a infiintat intr-o adunare privata Legiunea "Arhanghelul Mihail". La reuniunea initiala au participat in jur de 18 persoane, apropiati ai lui Corneliu Codreanu, iar pentru cateva luni acestia au constituit si nucleul de actiune. Din 1 august 1927, noua organizatie a emis publicatia "Pamantul Stramosesc".

PRINCIPII. Rolul preponderent in noua miscare il aveau tinerii, iar barbatii de orice varsta, din pozitie inferioara, trebuiau sa sustina actiunile tinerilor. Biroul de conducere i-a fost incredintat "Sfatului Legiunii", care urma sa traseze liniile directoare ale organizatiei. A fost creat si "Senatul Legiunii", cu rol consultativ, membrii acestuia trebuind sa aiba cel putin 50 de ani. Corneliu Codreanu a introdus o prevedere de organizare extrem de utila, obligand un nou membru sa-si ia angajamentul ca va aduce in miscare inca alti cinci. S-a adoptat inca de la inceput salutul fascist. Initial se purta costumul national, insa dupa o perioada de timp s-a adoptat camasa verde, dupa model italian.

"INAMICII". Miscarea Legionara si-a afirmat inca de la inceput antisemitismul, mai ales ca fondatorii organizatiei erau cunoscuti ca nationalisti convinsi. Treptat, legionarii au modificat tinta propagandei lor, din directia evreilor spre politicieni. Corneliu Zelea-Codreanu a sustinut in mai multe discursuri publice ca Romania avea o clasa corupta si imorala, care era preocupata mai ales de bunastarea propriilor afaceri. Codreanu considera ca Romania trebuia sa renunte la viata parlamentara, deoarece prin cearta dintre partide societatea nu prospera. Seful legionarilor sustinea ca doar tinerii sai adepti puteau aduce un suflu nou, acestia fiind adevarata aristocratie romaneasca.

Discursul legionarilor despre comunisti s-a modificat in diferite etape. Initial, in anii ’20, Corneliu Zelea-Codreanu vedea in comunism interesele evreilor, asociind anticomunismul cu antisemitismul. Treptat insa, acesta a realizat ca mizeria in care traiau muncitorii era o cauza reala a comunismului. In timpul grevelor din 1933, Codreanu a sustinut cu diferite ocazii cauza muncitorilor, acuzandu-i pe politicieni ca nu erau in stare sa le asigure conditii mai bune de trai. Dupa acele greve, Miscarea Legionara si-a schimbat tactica fata de comunism, pornind o campanie de atragere a muncitorilor spre legionari. Orice miscare de mase avea nevoie de sustinatori activi, iar muncitorimea se dovedise capabila sa faca opozitie nedreptatilor administratiei.

In 1936, legionarii au infiintat Corpul Muncitoresc Legionar (CML), cu scopul de a organiza muncitorimea industriala dupa model propriu. Acest sector al Miscarii Legionare a fost cel mai activ, atat din punct de vedere al cotizatiilor, cat si al fidelitatii. Chiar nucleul cel mai "dur" al comunistilor, cel de la Atelierele CFR Grivita, a fost "cucerit" de legionari dupa organizarea CML. Nu de putine ori intre legionarii de la Societatea de Tramvaie Bucuresti si comunistii de la Grivita au avut loc mici ciocniri de strada.

PROPAGANDA ORIGINALA. Initial, propaganda a vizat antisemitismul, dupa cum tinerii extremisti actionasera in LANC. Insa esecul alegerilor din 1931 au demonstrat Miscarii Legionare ca acest tip de discurs nu mai era viabil. In fata posibilitatilor financiare reduse, propaganda s-a facut de la om la om. Membrii organizatiilor locale aveau datoria sa distribuie gratuit brosuri si alte materiale tiparite. In perioadele de ilegalitate, aceasta forma de propaganda a fost facuta in secret.

Legionarii nu au elaborat in campaniile electorale programe politice. Codreanu afirma ca politicienii sunt "mari mesteri" in a elabora programe electorale, insa, odata ajunsi la putere, uitau tot ce promisesera. Asa ca el si-a indrumat legionarii sa vina in campaniile electorale cu puterea exemplului. Deoarece erau in majoritate tineri, au participat la actiuni voluntare de intrajutorare a comunitatii locale - repararea de poduri stricate, santuri sau drumuri. Un impact mult mai important l-au avut marile proiecte privind ajutorul dat comunitatilor in constructia de biserici, poduri sau diguri. Acestea erau promise la fiecare campanie electorala de politicieni, dar nu prea erau realizate.

CRUCEA SI PISTOLUL. Cu toate ca ideologia legionara avea la baza principiile crestine, violenta a facut mereu parte din modul de actiune a acestei organizatii. Initial, violentele s-au redus la incidente de strada cu populatia evreiasca sau cu grupuri de comunisti, insa, o data cu dezvoltrea organizatiei la nivel national, situatia s-a schimbat. Intruchiparile violentei legionare au fost asasinarea primilor-ministri I.G. Duca (29 decembrie 1933, peronul garii Sinaia) si Armand Calinescu (21 septembrie 1939).

GARANTII LEGIUNII

Unul dintre sectoarele importante in care au activat reprezentantii legionarilor era cel al functionarilor de stat. Legatura cu mediul functionaresc era facilitata de apartenenta la acest grup a majoritatii liderilor legionari. Dintre functionari, cadrele didactice din scolile primare si secundare puteau activa mai liber, avand influenta asupra tineretului. De asemenea, si printre tinerii slujitori ai Bisericii s-a format un curent legionar. Miscarea Legionara a fost sustinuta si de intelectuali de marca ai societatii romanesti. Acestia au oferit garantii morale discursului legionarilor in publicatii de mare tiraj si importanta. Incepand din anul 1932, revista Gandirea, la a carei conducere se afla Nichifor Crainic (1889-1972, principalul animator si teoretician al curentului "gandirist" traditionalist.) a inceput sa promoveze ideile legionarilor. Un an mai tarziu, profesorul si filozoful Nae Ionescu (1880-1940, cel mai cunoscut logician roman) si ziarul sau Cuvantul s-au alaturat organizatiei lui Corneliu Zelea- Codreanu. In ziarul sau au scris numerosi membri ai generatiei de aur interbelice ai literaturii si gandirii romanesti - Mircea Eliade, Mircea Vulcanescu, Mihail Sebastian, Emil Cioran. Tot in 1933, mai multi tineri intelectuali au fondat publicatia "Axa", care va deveni un for de dezbateri intelectuale in interiorul Miscarii Legionare.

VA RECOMANDAM SPRE LECTURA

Serge Moscovici, Cronica anilor risipiti. Povestire autobiografica Editura Polirom, Iasi, 1999, 422 pagini Serge Moscovici, cercetator de talie mondiala din domeniul psihologiei, s-a nascut la Braila. Emigrand in Franta, si-a legat pentru totdeauna destinul de cercetarea psihologiei in cele mai renumite laboratoare si universitati. A scris 15 carti, peste 100 de articole de specialitate, a sustinut numeroase conferinte. Munca de cercetator nu i-a stirbit insa talentul scriitoricesc, dovedit in 1997 prin aparitia, intr-o prima editie in limba franceza, a cartii sale de memorii. Succesul a fost in totalitate, si de aceasta data, de partea sa. Lucrarea reprezinta, dupa cum recunoaste insusi scriitorul, suma mai multor insemnari, primele datand inca din vremea "inumanului" razboi, "cand nimeni nu putea sti cum avea sa arate ziua de maine". Cronologic, urmeaza cele scrise in perioada sederii la Ierusalim, orasul care i-a marcat visele copilariei. Ultima si cea mai consistenta parte a biografiei sale se refera la timpul petrecut in Romania, timp de care recunoaste ca s-a instrainat. De altfel, Moscovici isi defineste viata ca "un lant de exiluri, o odisee", in al carei fir epic cititorul roman va recunoaste un personaj pe cat de sensibil, pe atat de curajos, un invingator prin excelenta.

SAPTAMANA VIITOARE EPISODUL 50

Cominternul elaboreaza tactici de propaganda si infiltrare. Din august 1935, Cominternul a cerut partidelor comuniste supuse sa se asocieze cu social-democratii pentru formarea unor coalitii electorale. Dupa criza mondiala, populatia bulversata era dispusa sa acorde incredere partidelor de stanga. Comunistii occidentali intra in coalitii guvernamentale. Dupa Congresul al VII-lea al Cominternului, comunistii vest-europeni au initiat negocieri pentru constituirea unor fronturi populare antifasciste.