Martea neagra

Dupa o campanie agitata, cum de altfel fusesera mai toate in Romania, a venit in sfarsit "ziua cea mare". Cu incidente cu tot, procesul de votare a decurs relativ normal. La final, in urna a intrat "Ochiul", dar a iesit "Soarele". Ultima speranta a opozitiei s-a indreptat atunci spre Rege. Dar suveranul era neputincios.

Alegeri parlamentare cu ochii in Soare

Dupa o campanie agitata, cum de altfel fusesera mai toate in Romania, a venit in sfarsit "ziua cea mare". Cu incidente cu tot, procesul de votare a decurs relativ normal. La final, in urna a intrat "Ochiul", dar a iesit "Soarele". Ultima speranta a opozitiei s-a indreptat atunci spre Rege. Dar suveranul era neputincios.

Cu banii sovietici si cu aparatul de stat la dispozitie, partidul comunist a asteptat ziua alegerilor fara prea mari emotii. Prin tot felul de metode s-a asigurat ca rezultatul ii va fi favorabil.

VOT "UNIVERSAL". Prin Legea electorala promulgata in iulie 1946 s-a hotarat desfiintarea Camerei Senatului. Conform Constitutiei din 1923, repusa in vigoare dupa 23 august 1944, acest lucru nu se putea realiza de catre guvern. Mai mult decat atat, s-au restrans considerabil drepturile suveranului, acesta nemaiputand dizolva Camera Deputatilor. Conform aceleiasi legi, votul era declarat universal, direct, egal, secret. In ceea ce priveste "universalitatea", aceasta era oarecum "limitata". Astfel, in ziua alegerilor nu si-au putut exercita dreptul de vot cei considerati a fi "dusmani ai poporului" (fascisti, hitleristi, legionari) - aproximativ sase mii de votanti. Justificarea oficiala a interdictiei era acuza de colaboratori sau simpatizanti ai regimului antonescian. Insa una scria pe hartie si altfel se intampla in practica. Spre exemplu, au fost opriti sa voteze cei despre care se banuia ca vor sustine partidele de opozitie. Ioana Hudita-Berindei, fiica fruntasului taranist Ion Hudita, ar fi putut vota in 1946 pentru prima data. Nu a putut vota, deoarece nu s-a regasit pe liste.

Unii membri marcanti ai partidelor de opozitie au fost impiedicati sa-si depuna candidatura. Ion Mihalache, vicepresedintele PNT, pentru ca participase de bunavoie la razboiul antisovietic, ca voluntar. Ionel Pop, presedintele organizatiei PNT - Turda si Ilie Lazar, presedintele aceluiasi partid la Hunedoara, deoarece fusesera implicati in procesul intentat de autoritati organizatiei "Sumanele Negre". Sentinta s-a pronuntat chiar in ajunul alegerilor. Ionel Pop a fost achitat, iar Ilie Lazar pus in libertate, dupa ce ispasise sapte luni de inchisoare. Nici unul dintre cei trei nu putuse sa-si depuna candidatura.

ALT PARTID, ACELASI SEMN. O alta chestiune problematica sub aspectul legalitatii a constituit-o atribuirea semnelor electorale. Conform decretului-lege, aceasta operatiune trebuie definitivata in 30 de zile de la publicarea legii, facuta cunoscuta in presa la 10 zile dupa aceasta, iar atribuirea semnelor sa se faca in ordinea cererilor inregistrate ulterior. A doua zi insa, dupa ce decretul-lege a fost publicat, vechile insemne ale PNT si PNL au fost atribuite de catre Comisia Electorala Centrala gruparilor PNT - Anton Alexandrescu, respectiv PNL - Gheorghe Tatarescu. Cele doua formatiuni reprezentau dizidente desprinse din PNT, respectiv PNL si erau membre ale coalitiei guvernamentale - BPD. Acest fapt, desigur deloc intamplator, nu a facut decat sa creeze confuzie in ochii alegatorilor.

Stabilirea datei alegerilor - 19 noiembrie 1946 - a reprezentat o alta neregula. Decretul-lege care anunta cand urma sa fie convocat corpul electoral s-a facut cu foarte putin timp inainte - mijlocul lunii octombrie - , netinandu-se astfel cont de timpul prevazut legal in ceea ce priveste contestatiile, afisajul, tiparirea cartilor de alegator. 19 noiembrie a cazut in 1946 intr-o zi de marti. Se pare ca data nu fusese aleasa intamplator. Tot intr-o zi de 19 noiembrie Armata Romana suferise o infrangere usturatoare in fata Stalingradului. In acest fel, sovieticii puneau intrebarea "Ce-ati cautat la Stalingrad?"

POVESTI DIN ZIUA ALEGERILOR. Martori oculari au relatat intamplari din ziua alegerilor. Constantin Ticu Dumitrescu era, in 1946, elev de liceu si fiu de candidat taranist pe listele din judetul Prahova. A participat alaturi de tatal sau la campania electorala. A aflat ca paza sectiilor de votare cadea in sarcina ofiterilor si soldatilor din diviziile "Tudor Vladimirescu" si "Horia, Closca si Crisan". "Dupa ora 7 a inceput votarea, povesteste Constantin Ticu Dumitrescu. Mama, care a votat cu prima serie, ne-a spus cand s-a intors ca este ceva in neregula, ca tata este ingrijorat. Totusi, votarea - la vedere - a decurs normal. Dupa incheierea votarii, comandantul garzii, un locotenent din Divizia T.V., ne-a dat ordin sa plecam acasa. Ne-am strans cu totii in curtea avocatului Capitanescu. Dupa un timp a aparut si delegatia noastra. Fusesera evacuati cu totii din sala de vot. Toti, inclusiv tata, fusesera batuti violent de catre politruc si soldati. De altfel, lucrul acesta il patisera inca de la ora 10 dimineata, ori de cate ori mergeau la W.C. Noi, cei tineri, am propus sa intram cu forta in localul de vot, spre a impune numaratoarea cinstita a voturilor. Dar, pentru tatal meu sau pentru avocatul Capitanescu, ideea de a dezarma un ostas era de neconceput. Haina militara, magistratul, reprezentau institutiile statului si legea. Asa ca, victime ale conceptiilor «burgheze», au parasit localitatea, lasand in mainile mistificatorilor cea mai frumoasa victorie electorala."

Nici in perioada interbelica campaniile electorale nu fusesera mai pasnice, bataile si scandalurile fiind la ordinea zilei. De-a lungul timpului, taranistii si liberalii s-au acuzat succesiv de frauda si falsificarea alegerilor. Aurel Ungur era in 1946 secretar al organizatiei PCR din judetul Somes si unul din principalii organizatori ai alegerilor din acest judet. Somesul era traditional "fief electoral" taranist. Aurel Ungur a relatat ca in cursul anului 1946 fusese initiat in tainele unei campanii electorale de succes de chiar Ioan Bunea, fiul singurului deputat de Somes pe care PNL-ul reusise sa-l aiba vreodata in citadela taranista a Somesului.

REGELE SI ALEGERILE. Ultima speranta a opozitiei s-a indreptat spre Rege. Pentru a putea fi legal constituit, legislativul trebuia deschis de suveran. Citirea Mesajului Tronului semnifica actul de nastere al noului Parlament. Opozitia l-a sfatuit pe Mihai I sa nu gireze intrarea in legalitate a unui Parlament ales prin frauda. Dan Amedeo Lazarescu era la acea vreme reporter la ziarul "Liberalul", iar la 1 decembrie 1946 s-a intamplat sa stea in Parlament chiar in preajma lui Petru Groza. Peste ani a povestit ca premierul era foarte nervos, nefiind sigur daca Regele va veni sau nu. S-a linistit cand a fost anuntat prin telefon ca suveranul parasise Palatul si se indrepta spre cladirea din Dealul Patriarhiei, care gazuia legislativul. Dezamagit de experienta "grevei regale" s-a achitat de obligatiile constitutionale si a deschis sesiunea legislativa a noilor "alesi". Regele a validat astfel un Parlament care peste numai un an avea sa voteze Republica.

BATALIA LOZINCILOR ELECTORALE

Din rapoartele Jandarmeriei, care monitorizau atent starea de spirit a populatiei, putem afla astazi cam ce fel de lozinci s-au vehiculat in Romania anului electoral 1946. Simpatizantii comunismului sau activisti de partid strigau lozinci cu "Jos Maniu!", "Jos regele!", "Jos hitleristii!". De cealalta parte se remarca antisemitismul, sintetizat de lozici precum "Jos evreii, jos porcii comunisti!". Astfel, opozitia a uzat atat de lozinci simple si usor de inteles, precum "Jos dictatura comunista!", "Jos Groza tradatorul!", "Traiasca parintele patriei, Maniu!", dar si altele ceva mai elaborate, "Fiecare vot dat lui Groza este o caramida pentru colhoz", "Deschideti bine Ochii, nu va lasati inselati de Soare!" sau chiar unele in versuri "Jos Groza bumbac/Scoate foaia din tabac" - era o aluzie la averea considerabila a premierului filo-comunist.

CITITI MAINE EPISODUL 139

Fieful PNT atacat in forta de comunisti. Aflati de la istoricul Virgiliu Tarau, conferentiar la Facultatea de Istorie a Universitatii Babes-Bolyai, care au fost "culisele" alegerilor, ce metode de manipulare s-au folosit, care au fost rezultatele exacte. Bani negri pentru rezultate in alb. Alegerile din toamna lui 1946 au dovedit o data in plus ca banii nu au miros. Rezultatele au fost trucate la nivelul Comisiilor Electorale Judetene, cu concursul presedintilor sectiilor de votare.