Ofensiva comunistilor

Dupa 23 august 1944, Partidul Comunist Roman si-a inceput ofensiva politica prin infiintarea unor organizatii zise "democratice".

Sub masca democratiei

Dupa 23 august 1944, Partidul Comunist Roman si-a inceput ofensiva politica prin infiintarea unor organizatii zise "democratice". Prin acestea, comunistii solicitau indirect sprijinul populatiei impotriva "demascarii" fascistilor din functiile publice. Astfel, protejatii Moscovei realizau o prima etapa de "curatire" a Opozitiei.

Dupa "intoarcerea armelor" contra Germaniei naziste si intrarea trupelor sovietice in tara, comunistii au inceput ofensiva pentru cucerirea totala a puterii. Acum nu se mai bazau doar pe ideologia militanta promovata de Moscova, ci si pe uriasul sprijin al Armatei Rosii in orasele Romaniei. Blocul National Democrat (BND), organizatia sub umbrela careia s-a "realizat" 23 august 1944, nu reprezenta pentru ascensiunea comunistilor varianta politica cea mai convenabila. Ei aveau statut de egalitate cu Partidul National-Taranesc (PNT), condus de Iuliu Maniu si cu Partidul National-Liberal, condus de Constantin Bratianu. Cele doua partide considerate "istorice" aveau pretentia sa preia fraiele puterii dupa inlaturarea regimului autoritar condus de maresalul Ion Antonescu. Dar PCR nu era dispus sa gireze continuitatea "regimului burghez", asa ca liderii sai au trecut la ofensiva politica, utilizand diverse metode si teorii de manipulare a adversarului politic si a realitatii.

TACTICA "ORGANIZATIILOR DEMOCRATICE". Dupa eliberarea comunistilor din lagare si inchisori si sosirea "elitei" de la Moscova, PCR a inceput campania impotriva "democratiei burgheze". In conformitate cu dispozitiile venite din Capitala Uniunii Sovietice, a emis comunicate in care chema populatia sa se solidarizeze impotriva dusmanului fascist cu care tara se afla acum in razboi. La sfarsitul lui august 1944, PCR indemna populatia Bucurestiului sa se organizeze in "comitete ale BND" si in "formatiuni de lupta patriotice". Ulterior au aparut "comitetele cetatenesti" pe strazile marilor orase, iar in fabrici "comitetele de fabrica". Aceste organisme aveau menirea sa-i "demaste" pe fascistii din administratie si intreprinderi, deoarece, spuneau comunistii, sabotau razboiul antinazist. Treptat, aria "fascistilor" astfel recrutati a crescut tot mai mult, comunistii indepartandu-si cu abilitate oponentii, sub justificarea apararii democratiei. Totodata a sporit si numarul celor angajati in aceste activitati de "demascare", dintre cei nou-veniti fiind recrutate viitoarele "cadre legale" ale PCR.

O alta tactica prin care se "democratizau masele" era reactivarea unor formatiuni zise antifasciste, care au functionat sub umbrela PCdR in perioada interbelica. Astfel ca, organizatii care se ocupau inainte de razboi cu lipirea de afise prin cartierele muncitoresti au devenit peste noapte varfurile de lance ale "democratizarii" Romaniei.

APARAREA PATRIOTICA. Formal, aceasta organizatie patronata de comunisti s-a infiintat imediat dupa alianta Romaniei cu Germania nazista, realizata de regimul generalului Antonescu la sfarsitul anului 1940. Ea avea scopul sa organizeze o miscare de rezistenta contra "ocupantului nazist", obiectiv iluzoriu avand in vedere puterea PCdR in acea perioada. In realitate, Apararea Patriotica a fost "pusa pe roate" de comunisti abia dupa inlaturarea lui Antonescu. La 26 august 1944, organizatia a publicat un manifest prin care chema cetatenii Capitalei sa-i ajute material pe soldatii Armatei Romane care rezistau atacurilor aeriene germane. Ulterior, Apararea Patriotica s-a transformat in centru de ajutorare a ranitilor si a familiilor soldatilor mobilizati.

FRONTUL PLUGARILOR. Aceasta organizatie a fost infiintata de Petru Groza in 1933 in judetul Hunedoara, fiind apropiata cercurilor de stanga comuniste. Ea milita pentru imbunatatirea nivelului de trai al taranilor saraci. Pana in 1944, abia daca a reusit sa-si alcatuiasca cateva organizatii judetene. Insa dupa 23 august organizatia a fost revalorificata. Sub lozinca unei "drepte reforme agrare" pentru taranii nevoiasi, Frontul Plugarilor a alcatuit "comitete satesti" in teritoriu. Acestea au inceput sa-si faca singure dreptate, impartind proprietatile mai mari de 50 de ha, in conformitate cu proiectul de reforma agrara al comunistilor, inca din toamna anului 1944.

MADOSZ. Uniunea Oamenilor Muncii Maghiari din Romania (MADOSZ) a fost infiintata in august 1934 prin sciziunea unei grupari apropiate comunistilor din Partidul Maghiar. La 6 octombrie 1944, gruparea a fost reactivata de Partidul Comunist, solicitand aplanarea tensiunilor dintre romani si maghiari pe fondul luptelor pentru eliberarea Transilvaniei.

UNIUNEA PATRIOTILOR. Organizatia a fost infiintata de cercurile comuniste in vara anului 1942, cu scopul de a solidariza o opozitie interna contra razboiului din Est. Dupa 23 august 1944 activitatea ei a fost reorientata, in vederea "defascizarii" tarii. Astfel ca, Uniunea Patriotilor a preluat coordonarea "comitetelor cetatenesti" si "comitetelor satesti" aparute dupa 23 august 1944. Au fost infiintate "circumscriptii" ale Uniunii Patriotilor in toata tara, cu scopul "curatirii intreprinderilor, institutiilor, facultatilor si scolilor de elemente legionare". In teritoriu, membrii Uniunii Patriotilor s-a alaturat organizatiilor Frontului Plugarilor pentru a "imparti drept" proprietatile mai mari de 50 de ha. La orase, "garzile" organizatiei se ocupau cu "demascari" in randul "sabotorilor din intreprinderi, speculantilor si patronilor care doseau marfurile". Dupa 1945 structurile Uniunii Patriotilor s-au integrat in Frontul Plugarilor si in PCR.