Dupa 23 august 1944, Partidul Comunist Roman si-a inceput ofensiva politica prin infiintarea unor organizatii zise "democratice".
Sub masca democratiei Dupa 23 august 1944, Partidul Comunist Roman si-a inceput ofensiva politica prin infiintarea unor organizatii zise "democratice". Prin acestea, comunistii solicitau indirect sprijinul populatiei impotriva "demascarii" fascistilor din functiile publice. Astfel, protejatii Moscovei realizau o prima etapa de "curatire" a Opozitiei. Dupa "intoarcerea armelor" contra Germaniei naziste si intrarea trupelor sovietice in tara, comunistii au inceput ofensiva pentru cucerirea totala a puterii. Acum nu se mai bazau doar pe ideologia militanta promovata de Moscova, ci si pe uriasul sprijin al Armatei Rosii in orasele Romaniei. Blocul National Democrat (BND), organizatia sub umbrela careia s-a "realizat" 23 august 1944, nu reprezenta pentru ascensiunea comunistilor varianta politica cea mai convenabila. Ei aveau statut de egalitate cu Partidul National-Taranesc (PNT), condus de Iuliu Maniu si cu Partidul National-Liberal, condus de Constantin Bratianu. Cele doua partide considerate "istorice" aveau pretentia sa preia fraiele puterii dupa inlaturarea regimului autoritar condus de maresalul Ion Antonescu. Dar PCR nu era dispus sa gireze continuitatea "regimului burghez", asa ca liderii sai au trecut la ofensiva politica, utilizand diverse metode si teorii de manipulare a adversarului politic si a realitatii. TACTICA "ORGANIZATIILOR DEMOCRATICE". Dupa eliberarea comunistilor din lagare si inchisori si sosirea "elitei" de la Moscova, PCR a inceput campania impotriva "democratiei burgheze". In conformitate cu dispozitiile venite din Capitala Uniunii Sovietice, a emis comunicate in care chema populatia sa se solidarizeze impotriva dusmanului fascist cu care tara se afla acum in razboi. La sfarsitul lui august 1944, PCR indemna populatia Bucurestiului sa se organizeze in "comitete ale BND" si in "formatiuni de lupta patriotice". Ulterior au aparut "comitetele cetatenesti" pe strazile marilor orase, iar in fabrici "comitetele de fabrica". Aceste organisme aveau menirea sa-i "demaste" pe fascistii din administratie si intreprinderi, deoarece, spuneau comunistii, sabotau razboiul antinazist. Treptat, aria "fascistilor" astfel recrutati a crescut tot mai mult, comunistii indepartandu-si cu abilitate oponentii, sub justificarea apararii democratiei. Totodata a sporit si numarul celor angajati in aceste activitati de "demascare", dintre cei nou-veniti fiind recrutate viitoarele "cadre legale" ale PCR. O alta tactica prin care se "democratizau masele" era reactivarea unor formatiuni zise antifasciste, care au functionat sub umbrela PCdR in perioada interbelica. Astfel ca, organizatii care se ocupau inainte de razboi cu lipirea de afise prin cartierele muncitoresti au devenit peste noapte varfurile de lance ale "democratizarii" Romaniei.Citește pe Antena3.ro