Instalarea "cortinei de fier" a fost rezultatul unui proces indelungat. SUA si Marea Britanie, pe de-o parte, si URSS, de cealalta parte, vor fi aliati de conjunctura impotriva Germaniei naziste. Neincrederea si suspiciunile dintre cele doua parti vor spori dupa terminarea razboiului. Rezultatul va fi crearea celor doua "blocuri" politico-militare.

Bulgarele de zapada

Pentru a explica cauzele razboiului rece, analistii au lansat mai multe teorii. Una dintre ele poarta numele de "bulgarele de zapada". Conform acesteia, evenimentele din timpul razboiului si perioada imediat urmatoare s-au derulat pe un fond de neincredere intre principalii aliati: Statele Unite si Marea Britanie, pe de-o parte, Uniunea Sovietica de cealalta parte. Suspiciunile intre "imperialistii" occidentali si reprezentantii "dictaturii rosii" existau inca de la venirea la putere a bolsevicilor. Nerisipite niciodata, ele au sporit continuu in vremea razboiului, rezultatul fiind ruptura intre fostii "amici" si crearea celor doua blocuri politico-militare, mondiale.

CONVERGENTE IN COALITIE. Infrangerea militara a Germaniei naziste a reprezentat interesul major comun al URSS, SUA si al Marii Britanii. Cooperarea dintre aceste state s-a putut realiza, atunci cand Hitler ameninta sa cucereasca intreaga Europa. Strans legat de acesta se aflau interesele economice. Uniunea Sovietica avea nevoie de ajutorul material al Americii pentru a continua cu succes razboiul. De cealalta parte, Statele Unite ale Americii se confruntau cu o criza de supraproductie si aveau nevoie de piete de desfacere. Imensa piata sovietica era o solutie viabila pentru rezolvarea crizei americane. Astfel, interesele de ordin politic, strategic si economic au adus de aceeasi parte a baricadei adversari ideologici declarati. Acestia au fost nevoiti sa coopereze in ciuda temerilor si a suspiciunilor dintre ele.

DIVERGENTE INTRE ALIATI. In afara acestor interese comune, ce i-au coalizat pe aliati in timpul razboiului, au existat si nenumarate puncte de divergenta. Acestea vor avea rolul de a creste suspiciunile privind intentiile postbelice ale fiecarei parti. Puterile occidentale suspectau URSS-ul de intentia de a-si extinde influenta in intreaga Europa. Uniunea Sovietica, la randul ei, se temea de tendintele expansioniste ale puterilor democratice.

Deschiderea celui de-al doilea front de lupta in Europa a constituit primul punct de divergenta intre Aliati. Promisiunile SUA facute ministrului sovietic de Externe, V. Molotov in mai 1942, in timpul vizitei acestuia la Washington, erau pentru crearea celui de-al doilea front de lupta inca in cursul anului respectiv. Amanarile succesive, pentru anul 1943, concretizate abia in primavara anului 1944, l-au determinat pe Stalin sa adopte o atitudine extrem de rezervata fata de Aliati. URSS a fost nevoita sa poarte aproximativ doi ani singura lupta militara pe vechiul continent impotriva Germaniei naziste. Acest lucru a contribuit la cresterea enorma a prestigiului sovieticilor. Dar, pe de alta parte a secatuit rezervele economice ale Uniunii. Si din acest punct de vedere, economic, SUA au promis URSS acordarea unui mare imprumut postbelic. Dar, calculele finantistilor americani s-au dovedit a nu fi in acord cu promisiunea politica facuta lui Stalin. Singurul lucru pe care l-a obtinut Roosevelt din partea Senatului american a fost ridicarea interdictiei de acordare de imprumuturi catre Uniunea Sovietica. Micile imprumuturi primite astfel au fost total nesatisfacatoare pentru refacerea postbelica a URSS. Toate acestea au intarit si mai mult suspiciunile lui Stalin cu privire la "caracterul imperialist" al statelor democratice. Intalnirile directe dintre Roosevelt si Stalin nu le-au diminuat.

CONFERINTA DE LA MOSCOVA. Intalnirile directe dintre liderii statelor membre ale coalitiei antinaziste au avut un caracter extrem de pragmatic. Fiecare parte a incercat sa obtina cat mai multe garantii de securitate pentru perioada postbelica. In numele interesului national au fost "sacrificate" si impartite teritorii si natiuni intregi intre sovietici si occidentali. Prima conferinta in care s-a pus transant aceasta problema a fost cea de la Moscova din octombrie 1944. Primul ministru al Marii Britanii, Winston Churchill, s-a deplasat la Kremlin pentru o intrevedere cu Stalin. In conditiile in care sfarsitul razboiului devenise previzibil, Churchill a dorit sa "reglementeze" influenta fiecaruia in Europa. Discutiile importante s-au purtat in jurul unor procentaje: Churchill a propus ca influenta sovietica sa fie de 90% in Romania, 75% in Bulgaria, 50% in Ungaria si Iugoslavia si 10% in Grecia. Stalin a cerut in schimb ca influenta sovietica sa creasca la 90% pentru Bulgaria si 75% pentru Ungaria. Destinele a milioane de oameni erau astfel pecetluite, fara ca ei sa aiba macar cunostinta de acest targ. Facuta fara asentimentul SUA, aceasta impartire a lumii europene in sfere de influenta va fi depasita de evenimente, in favoarea URSS.

MITUL YALTEI. Unul dintre momentele care dezvaluie cel mai bine acordurile si dezacordurile dintre aliati il reprezinta Conferinta de la Yalta. Desfasurata intre 4 si 11 februarie 1945, ea i-a reunit pe cei trei lideri ai SUA, URSS si Marii Britanii. Stalin, Roosevelt si Churchill au ajuns la intelegere in stabilirea granitei estice a Poloniei (pe linia Curzon), la despagubirile de razboi pe care Germania urma sa le plateasca si la teritoriile pe care le revendica URSS in Extremul Orient. Dar documentul cel mai important a fost "Declaratia asupra Europei eliberate". Declaratia dezvaluie dezacordurile dintre semnatari si compromisul minim la care au reusit sa ajunga. Documentul prevede "coordonarea politicii celor trei puteri si actiuni comune pentru rezolvarea problemelor politice ale Europei eliberate". De asemenea este specificat dreptul popoarelor de a-si stabili forma de guvernamant prin alegeri libere si obligatia desemnarii democratice. Asadar, compromisul s-a realizat in jurul cuvantului "democratie". In numele acesteia, SUA vor ocupa teritoriile din Vestul Europei. Si tot in numele "democratiei", Stalin va impune regimul sovietic in statele din centrul si estul Europei ocupate deja de Armata Rosie. Intelesul de baza al ideii democratice este astfel total denaturat. Cetatenii din statele ocupate nu aveau nici un cuvant de spus despre viitorul lor, multi dintre ei fiind jertfiti pe "altarul democratiei".

Yalta reprezinta locul in care lumea a fost impartita in sfere de influenta. Aceasta impartire a fost insa rezultatul unui sir de evenimente care au avut ca rezultat formarea celor doua "lagare" - "capitalismul" si "comunismul".

PROPAGANDA

Dupa 23 august 1944, presa comunista publica in permanenta articole despre evenimentele internationale de actualitate. Dar forma acestor materiale era de genul cat mai putina informatie, cat mai multa propaganda. Astfel, ziarul Romania libera a publicat un articol despre Conferinta de la Moscova desfasurata in octombrie 1944. Articolul respectiv nu facea referinta asupra discutiilor dintre I.V. Stalin si Winston Churchill. In schimb, ziaristul se oprea indelung asupra descrierii lui Stalin, a "calitatilor" lui de lider. "Tarziu dupa miezul noptii, scria Romania libera, maresalul Stalin se gasea inca la ambasada britanica, dupa ce se retrasese din sala dineului in biroul ambasadei. Aici, maresalul Stalin a stat in mijlocul domnilor Churchill, Eden, Harriman si Kerr... Tot timpul, maresalul Stalin a vorbit linistit si simplu, facand din cand in cand gesturi pentru a sublinia punctele mai importante. Conducatorul de razboi sovietic a tinut un toast pentru presedintele Roosevelt si dl. Harriman a raspuns".

MAINE, EPISODUL 100 Dora Dumitru, singura in URSS, la 20 de ani. Pentru unii dintre concetatenii nostri, episodul deportarii germanilor nu reprezinta numai un fragment din istoria recenta a tarii in care s-au nascut. Pentru protagonistii unor evenimente, istoria mare se intretaie dureros cu propria viata. Sterilizarea "dusmanului" arian. Germanii smulsi din caminele lor stiau ca merg in URSS pentru a ajuta la reconstructie. Munca unor oameni nevinovati trebuia sa compenseze pagubele produse de soldatii germani.