Reformismul demagogic

Romania a pierdut in cel de-al doilea razboi mondial 170.000 de oameni si 1,2 miliarde de dolari. In conditiile ocupatiei Armatei Rosii, a ascensiunii la putere a PCR sprijinit de Moscova si a unei populatii infometate, guvernele postbelice au asistat si sustinut, mai mult sau mai putin constient, procesul de sovietizare.

Raspantia din economia romaneasca

Romania a pierdut in cel de-al doilea razboi mondial 170.000 de oameni si 1,2 miliarde de dolari. In conditiile ocupatiei Armatei Rosii, a ascensiunii la putere a PCR sprijinit de Moscova si a unei populatii infometate, guvernele postbelice au asistat si sustinut, mai mult sau mai putin constient, procesul de sovietizare.

Tentativele de modernizare ale Romaniei n-au dat rezultatele scontate de reformatorii epocii moderne.

Cat despre perioada cuprinsa intre 1945 si 1948, ea a fost numita si timpul "reformismului demagogic". Sovieticii si membrii PCR au excelat in utilizarea tacticii discursului demagogic pentru atragerea multimii.

DESPAGUBIRI DE RAZBOI. Tara noastra s-a numarat printre statele invinse in cel de-al doilea razboi mondial. Pretentiile sale de tara invingatoare le-a raspandit propaganda prosovietica pentru a mentine la putere PCR, partidul-"purtator de cuvant" al Uniunii Sovietice in spatiul politic romanesc. Din cauza statutului sau de invinsa, Romania a trebuit sa plateasca despagubiri de razboi URSS.

Conform punctului 11 din Conventia de Armistitiu si potrivit Acordului economic sovieto-roman semnat la Moscova la 16 ianuarie 1945, Romania a fost obligata sa plateasca URSS, in perioada 12 septembrie 1944 - 12 septembrie 1950, 300 de milioane de dolari americani. Dintre acestea, 50 de milioane in produse petroliere, 54 de milioane reprezentand cherestea, grau, vite, 96 de milioane in vase maritime si fluviale, material mecanic si feroviar. Preturile luate in calcul erau cele din 1938, la care se adaugau 15% majorare pentru materialul feroviar, fluvial si mecanic si 10% pentru restul de produse.

PROPAGANDA. Extensia URSS prin intermediul sferelor de influenta va duce la crearea unor state-satelit, printre care se afla si Romania. Prin intermediul membrilor PCR, instruiti la Moscova, si a consilierilor sovietici, Stalin a reusit, in decursul a doi ani, sa impuna in tara un guvern comunist si prosovietic. Pentru reusita actiunii lui au conlucrat mai multi factori: prezenta pe teritoriul Romaniei a Armatei Rosii ocupante, intrarea in guvernele postbelice a sustinatorilor Moscovei, starea deplorabila economica in care se inecase tara.

Propagandistic, URSS a fost prezentata ca "fratele mai mare" al Romaniei. Presa comunista, si nu numai, numea armata sovietica "armata eliberatoare". Stalin nu aparea ca dictator, ci ca marinimos "Generalissim" care oferea ajutoare pentru cei napastuiti de seceta sau inundatii. Incetul cu incetul societatea este penetrata de elemente sovietice si sovietizante. Modelul sovietic se voia copiat in cultura, limba, arta, agricultura, industrie si educatie.

A fost sesizata de contemporani actiunea de sovietizare? Se pare ca in aceasta prima etapa doar cei care se simteau direct amenintati s-au manifestat ca rezervati si potrivnici. Ideile sovietice aveau ecou intr-o Romanie agrara, saraca, unde productia scazuse la jumatate fata de perioada interbelica, unde dupa distrugerile razboiului au urmat cele ale secetei, inundatiilor si epidemiilor.

"REMEDIEREA" CRIZEI. Cu sau fara ajutor sovietic, guvernantii romani au fost nevoiti sa ia unele masuri pentru depasirea crizei economice. Dar toate reformele adoptate - purtatoare ale pecetii Moscovei - au fost, in realitate, masuri de comunizare a tarii, si nu de rezolvare a problemelor interne: Legea reformei agrare (23 martie 1945), care proclama principiul exproprierii tuturor proprietatilor mosieresti care depasesc 50 de hectare, etatizarea Bancii Nationale a Romaniei (prin legea din 20 decembrie 1946) sau infiintarea (8 mai 1945) intreprinderilor mixte romano-sovietice, asa-numitele sovromuri, mai intai in industriile petrolifera, metalurgica, a sticlei, forestiera, transporturilor pe apa si aeriena, bancara, a exploatarilor minereurilor metalifere.

Cu reforma monetara (1947), declansarea nationalizarii (11 iunie 1948) si a colectivizarii (1949) se desavarseste experimentul sovietizarii. Romania devenea, astfel, complet subjugata Kremlinului.

"DULCELE" GRAI COMUNIST. Cand foametea din 1945-1947 facea ravagii, liderii PCR descriau in discursul lor o tara plina de bogatii nepretuite, distruse sau furate de fosta clasa exploatatoare a mosierilor si capitalistilor. Sub conducerea lor, a comunistilor, aceste bogatii - promiteau ei - vor ajunge "in mainile poporului muncitor si harnic". Ascultat de o populatie infometata, saracita, necultivata, discursul comunistilor era unul datator de speranta. Recitit insa, din el reiese o demagogica pledoarie pentru bunastarea care-i va cuprinde pe toti atunci cand vor fi condusi de Partidul Comunist Roman.

Rezultatele eficiente in orice domeniu al societatii nu se pot obtine, spunea ministrul Comunicatiilor si Lucrarilor publice, Gheorghe Gheorghiu-Dej, in 1945, decat prin "intarirea organizatorica si cresterea influentei Partidului Comunist".

In afara promisiunilor insa, cuvintele de ordine care au insotit traiul romanilor in anii postbelici au fost rationalizare, rechizitionare, cartele, ziua de distributie sau de consum, portie, grame, speculanti.

PLATITI LA METRU
"Domnilor, le-a spus baronul Neumann intr-o zi, eu va inteleg si stiu ca nu numai dorinta dumneavoastra de-a demonstra muncitorilor ca lupta de clasa se ascute pe zi ce trece va face sa cereti aceste mariri de salariu, ci si grija sincera pentru muncitorii de la ITA. (...) Eu pot sa va satisfac cererile, chiar daca mi le prezentati din ora in ora. Ce-am rezolva? (...) De aceea, m-am gandit sa va platesc in valuta. Valuta este panza. In afara de salariul in milioane sau miliarde de hartie, fiecare muncitor va primi lunar 4 metri de panza. In schimbul ei, va lua, din piata, alimente de la tarani." - Titus Popovici, "Disciplina dezordinii"

DECIZIE
"Prin decizia subsecretariatului de stat al aprovizionarii s-a aprobat sacrificarea si consumul cailor, asinilor si catarilor, doar in conditiile in care aceste animale nu mai sunt de folos in gospodarii, sunt batrane, accidentate sau sufera de boli incurabile. Sacrificarea si consumul lor trebuie sa poarte avizul primarului, iar zilele in care se consuma sunt sambata si duminica" - Universul, 7 aprilie 1945

RATII, CARTELE

Cei care au trait sa povesteasca si generatiilor urmatoare greutatile pe care le-au intampinat in timpul razboiului si in perioada imediat urmatoare nu-si pot sterge din memorie amintirea dureroasa a cartelelor. Ca si in alte tari, dupa razboi, pentru a se mentine pe linia de plutire, guvernele postbelice au impus populatiei ratii la produsele de maxima necesitate. Painea, carnea, faina, orezul, uleiul sunt doar cateva dintre alimentele de baza pe care oamenii le primeau pe cartela, doar in anumite zile ale saptamanii. Daca in 1945 ratia de paine integrala pentru locuitorii oraselor era de 300 grame/zi/persoana, ea va scadea la 200 si apoi 100 de grame in urmatorii doi ani, in timp ce pretul crestea si el invers proportional. In zilele de luni si joi, cand erau strict interzise producerea si comercializarea painii, restaurantele serveau mamaliga. O alta masura luata in perioada de rationalizare pentru restaurante era restrangerea meniurilor la maximum patru feluri de mancare.

MAINE, EPISODUL 98

Capitalul sovietic invadeaza Romania. Dupa ce si-a asigurat dominatia politica, URSS a adus Romania la masa negocierilor economice. Cu doar o zi inainte de finalul razboiului, 8 mai 1945, la Moscova s-au semnat doua acorduri economice. Unul dintre ele a fost considerat "izvorul sovromurilor". Specula face ravagii in Romania postbelica. Una dintre problemele serioase cu care s-au confruntat populatia si autoritatile romanesti dupa razboi a fost specula.