Sarcinile de partid ale lui Luca, in ilegalitate

Reiese din continuarea autobiografiei lui Vasile Luca ca acesta a fost unul dintre personajele importante ale partidului comunist. Ca organizator al "sindicatelor rosii", Luca are merite si in "ridicarea lui Gheorghiu-Dej" ca lider sindical. Marturisirea o face insa nu anchetatorilor, ci paznicilor sai din inchisoare.

Sindicatele Rosii

Armata RoSie. In momentul cedarii Basarabiei si Bucovinei de Nord URSS-ului, Vasile Luca se afla in inchisoare, la Cernauti. A fost eliberat de trupele sovietice, care au ocupat orasul

Arestari si anchete. "In aceasta prima cadere la Siguranta (decembrie 1924 - n.r.) nu am avut purtare cele mai buna nu din cauza fricei de batai, fiindca eram gata oricand sa sacrific si viata pentru cauza revolutiei, dar nu am avut educatie, dar mai bine zis am fost educat gresit. Eu am intrebat pe Koblos, care a fost secretar in PCR, cum trebuie sa ma port la Siguranta daca ma prinde si el ne-a dat instructiuni ca ceea ce se dovedeste despre noi trebuie sa recunoastem, dar sa nu dam pe altii si lucrurile care nu este descoperit. Asa ca la cadere am recunoscut activitatea comunista atat mai mult ca eram mai inainte presedinte organizatiei legale. Am recunoscut ceea ce a declarat altii despre mine. Insa nu am dat nici tipografiei care era cunoscut numai de mine nici cei arestati si nu am dat pe nimeni. Dealtfel datorita lipsei de experienta conspirativa Siguranta stia foarte mult despre activitatea ilegala a PCR si a facut arestari pe intreaga tara. Peste 800 tov. au fost arestati. Am fost inaintat la Sig. Gen. la Bucuresti si apoi depus la inchisoarea militara Jilava, unde am stat 3 luni si in urma de greva foamei de 37 zile am fost pus in libertate. La instructie am negat totul si comisarul regal n-a reusit sa se dovedeasca nimic impotriva mea. In ziua de 28 aprilie 1925 a inceput procesul si a durat pana la 9 iunie. Am fost prezenti la proces 56 acuzati, atat a ramas din 800 arestati. La proces am avut purtare foarte buna, am demascat regimul capitalist devenind din acuzat acuzator am sustinut comunismul. Nu am asteptat sfarsitul procesului ci la 3 iunie impreuna cu altii 16 acuzati am fugit de la proces. Am fost condamnat in lipsa la 10 ani inchisoare. La 6 septembrie 1925 in urma denuntului unui agent provocator am fost arestat si readus la Jilava ca sa fie rejudecat. A mai cazut dintre cei condamnati in lipsa inca 3 tov. si in 1926 si tov. BORIS STEFANOV condamnat toti la 10 ani in lipsa. Datorita campaniei internationale de protest impotriva arestarii tov. BORIS STEFANOV si ceilalti acuzati, burghezia romana amana mereu procesul cautand momentul mai potrivit judecarea acestui proces. Asa ca abea in anul 1928 dupa 3 ani de retinerea mea in inchisoare a fost procesul rejudecati. Tov. BORIS si BERCU ZAHARESCU (un student) au fost condamnati iar noi cei 3 muncitori achitati. In acest 3 ani de inchisoare am dus lupte grele pentru regim politic si cu ajutorul tov. BORIS STEFANOV am complectat pregatirea mea marxista Leninista. In urma eliberarii mele din inchisoare a doua zi am reinceput activitatea revolutionara. Am fost ales ca presedinte Comisiei Sind. Locala Brasov si m-am apucat de reorganizarea PC. la Brasov, unde n-a mai existat o viata organizatorica de partid.

DELEGAT AL PARTIDULUI. In iulie 1928 am fost trimis la congresul al IV-lea al PCR care s-a tinut in URSS langa Harcov. La congres am luptat contra liniei si tacticei oportuniste de dreapta a fostului conduceri care a fost inlaturata de congres. Am fost ales membru al noului CC al PCR. Reintorcand in Romania impreuna cu un alt membru al CC-ului am inceput reorganizarea PCR pe baza liniei hotarate de congresul al IV-lea.

LIDER SINDICAL. Intai am fost insarcinat cu munca organizatorica, apoi am trecut la munca sindicala organizand primul congres al sind. Unitare din Romania care s-a tinut in aprilie 1929 la Timisoara. La acest congres am fost ales secretar general a sind. Unitare ramanand insa si membru biroului politic al partidului nostru. In 1929 am fost in delegatia trimisa de CC al Comintern pentru rezolvarea unele probleme politice si mai ales problema sindicala din conditiuni noua (Sind. Unitare fusese dizolvate de Guvern). Dela congresul al IV-lea al PCR pana la sfarsitul anului 1929 am fost mai multe ori arestat si trimis la urma. Siguranta a incercat ca sa insceneze procese impotriva mea. Astfel am fost dat in judecata si tinut 17 zile in inchisoare tocmai in ajunul Congresului. Dupa congres iar am fost arestat si tinut o luna apoi pus in libertate, asa ca am fost nevoit ca sa trec in ilegalitate.

La Moscova n-am stat decat 2,1/2 luni si in 1930 m-am reintors in tara, dar din nenorocire in partidul nostru a izbucnit o lupta fractionista "fara de principiu" cum a fost caracterizat de Comintern (...). Eu am fost scos dela functia de secretar al CGSU-lui si mi s-a propus sa merg la scoala Leninista. Eu am refuzat insa aceasta propunere fiindca nu intelegeam ca sa merg la scoala cu pata si am cerut ca sa fiu trimis la munca de jos ca sa repar greseala prin munca folosind experienta dureroasa pentru mine si atat de daunatoare pentru partid.

"MUNCA DE JOS". Am fost trimis la Buhus, un orasel dar cu o mare fabrica textila si am inceput activitatea in raionul acesta care a cuprins Piatra Neamt, Buhusi si Bacau.

In februarie 1931 s-a tinut o conferinta regionala la Iasi la care am fost referent in problema sindicala. La aceasta conferinta a fost creiat Regionala Moldova, iar eu am fost ales ca secretar regional. Dupa ce am reorganizat partidul in toata regiunea la 8 iulie in urma denuntului unui provocator am fost descoperit de siguranta si arestat. Nu s-a gasit nimic asupra mea iar eu am refuzat ori ce declaratie, dupa detinerea de 4 luni am fost pus in libertate (...)

IN "LUPTA DE CLASA". Dupa inabusirea in sange a grevei dela Grivita (atelierele CFR - Bucuresti) am fost dat in judecata din lipsa fiindca siguranta nu ma putut gasi. Desi m-a asteptat condamnarea mare, avand in vedere ca sind. rev. din nou au fost dizolvate si cadrele cele mai bune arestate am ramas in tara la munca pana ce am cazut in urmarirea unei provocari a lui DENCI la 28 august 1933 cu o condamnare in lipsa de 20 ani munca silnica. Facand opozitie a urmat ca sa fie rejudecat procesul meu. Procesul a durat 5 ani. Datorita campaniei in tara si in strainatate si lupta clasei muncitoare ca sa ma smulga din temnite, din 20 de ani s-a redus treptat la 5 ani si 6 luni pe care am executat. In inchisoare am stat iar in fruntea luptelor grele pt. regim am fost mult chinuit. Am dus munca de educare tov. inchis in conditiuni cele mai grele. Inca inainte de eliberarea mea din inchisoare conferinta partidului m-a ales in CC. Am iesit din inchisoare la 4 aprilie 1939 si dupa o luna de odihna (primul meu concediu in 20 ani de activitate) sedinta plenara a CC-lui m-a ales in secretariatul CC-ului. Am activat in aceasta calitate pana ce iar am cazut in 4 aprilie 1940 la granita URSS-ului cand trebuia sa vin la Comintern. La arestare am reusit ca sa distrugem documentele asa ca siguranta n-a reusit sa faca alt proces decat incercarea de trecere frauduloasa a granitei si ne-a condamnat pe toti trei cati am cazut acolo, la 8 luni inchisoare."
5.VIII.1940
(ss) LUCA LASLO

ANII ’30

In legatura cu fractionismul anilor ’30, Luca isi face autocritica: "Com. Central s-a rupt in doua si nici eu n-am fost capabil de a judeca bolseviceste si am mers alaturi de o grupa fractionista (LUXIMIN RUDOLF) si am savarsit greseala cea mai mare ca am lasat ca lupta fractionista sa patrunda si in sindicate, la CGSU am introdus chiar eu, desi numai eu as fi fost in masura ca sa impiedic lupta fractionista. M-am lasat inselat de dusmanii partidului, de Pauker si Dori Goldstein, care s-au folosit de lipsa mea da experienta de atunci si credeam in sinceritatea lor. Vina mea nu am putut participa la judecarea acestor greseli la Comintern si au fost elemente care au folosit aceasta situatie ca sa ma calomnieze (Abraham) pentru care el a fost blamat de Congresul al V-lea al PCR."

LIBERTATE

"La 28 iulie (1940), la intrarea Armatei Rosii eliberatoare in Cernauti, ne-au eliberat muncitorii din Cernauti prin demonstratie" Vasile Luca

SINDICATE

PRIMA ARESTARE. Fotografie facuta de Siguranta in 1925, cand a fost arestat pentru prima oara O tactica de penetrare a Cominternului au reprezentat-o infiltrarea in sindicatele muncitoresti existente si infiintarea unor sindicate noi, "rosii". Vasile Luca isi reclama in aceasta directie urmatoarele merite: "La inceputul anului 1932 am fost insarcinat de CC ca sa reorganizez miscarea sindicala revolutionara. Sindicatele noastre au activat ilegal in timpul acela. CGSU dezorganizat si miscarea sindicala rev. au ajunsese la mici grupa sind. sectariste. Am reorganizat CGSU am inceput pregatirea si organizarea luptelor economice, greve de mase pe cari am folosit pt. a forta experienta deschise a sind. rev. Astfel, la sfarsitul anului 1932 am avut sindicate legale cu 12.000 de membrii si numai CGSU a ramas organ ilegal. Prin luptele petrolistilor si CFR-istilor au esit acest numar aproape la dublu. S-a ridicat la 22.000 membri".

MAINE, EPISODUL 30

Cititi maine in Istoria Comunismului Romanesc: Ilegalisti si agenti in randurile Partidului Comunist. Notitele fostului ministru de Interne comunist Teohari Georgescu, confiscate dupa arestarea acestuia, au condus la investigarea relatiilor pe care Luca le-a avut cu Siguranta. Ion Gheorghe Maurer - aparator al comunistilor. In dosarul lui Luca, intocmit de Securitate in 1952, se gaseste un articol dintr-un ziar, datat 16 martie 1938. Acesta este relevant pentru tipul relatiilor stabilite in epoca intre Justitie, Siguranta si comunisti.