Secretari generali straini in fruntea PCdR

In anii ’30 Cominternul a numit in fruntea Partidul Comunist din Romania secretari generali care nu erau etnici romani. Uneori, acestia nici macar nu locuisera vreodata in Romania. (Cititi si… Aliatul lui Stalin )

"Gorn" - seful comunistilor din Romania

Pentru Comintern, nationalitatea membrilor sai nu avea importanta. Astfel ca Partidul Comunist din Romania a fost condus predominant de straini. Printre ei s-a numarat si polonezul Alexandr Danieluk-Stefanski, care intre anii 1931-1934 i-a reprezentat pe comunistii romani in Internationala a III-a.

INTERNATIONALA PE HARTIE. In revista Cominternului, comunistii romani ilegalisti se semnau cu pseudonim

In intreaga perioada interbelica, Partidul Comunist din Romania a fost condus de comunisti straini, singura exceptie constituind-o primul sau secretar, Gheorghe Cristescu. Centralismul impus de Internationala Comunista presupunea inclusiv dreptul forului de la Moscova de a numi organele de conducere ale PCdR. Congresele si intrunirile erau orchestrate pana in cele mai mici amanunte de reprezentantii Cominternului. Alegeri adevarate in interiorul Partidului Comunist nu au avut loc niciodata.

ANTECEDENTE. In contextul scoaterii in afara legii a PCdR, Internationala Comunista il numeste in aprilie 1924 ca secretar general pe ungurul Elek Köblös. Patru ani mai tarziu, acesta este inlocuit cu Vitali Holostenko, membru al Partidului Comunist din Ucraina. Alexandr Danieluk-Stefanski, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist din Polonia, este numit la conducerea PCdR la Congresul al V-lea al partidului (1931). El va conduce PCdR, in numele Cominternului, pana in decembrie 1934, cand va fi inlocuit cu bulgarul Boris Stefanov.

LIDER DE PARTID. Numele lui Alexandr Danieluk-Stefanski in legatura cu PCdR apare pentru prima data intr-o rezolutie a Secretariatului Politic al Comitetului Executiv al Internationalei Comuniste, datata 18 august 1930. Rezolutia condamna luptele fractioniste din interiorul PCdR si recomanda adoptarea de urgenta a unor masuri pentru atenuarea efectelor acestora. Primele masuri luate de Comintern au fost dizolvarea tuturor organelor de conducere ale partidului, inclusiv cele numite de Comintern la Congresul al IV-lea, si numirea unui secretariat provizoriu care sa aplice rezolutia si sa pregateasca Congresul al V-lea al PCdR. Numele lui Alexandr Danieluk-Stefanski, membru al Partidului Comunist din Polonia, apare in acest secretariat alaturi de Elena Filipescu-Filipovici (dupa unele surse, "o temporara tovarasa de viata" a lui Stefanski), Paul Goldstein, Alexandru Nicolschi, Seila Averbuch (mai cunoscuta ca Vanda Nicolschi), Eugen Iacobovici, Constantin Parvulescu si reprezentantul Cominternului, Iacob Rozuev.

Polonezul este numit, in decembrie 1931, secretar general al Comitetului Central si membru al Biroului Politic al CC care isi desfasura activitatea in strainatate. Sarcina noului lider trasata de Comintern era clara: lichidarea luptelor interne din PCdR si aplicarea cu strictete a politicii impuse de Moscova. Oricine se opunea in vreun fel "indicatiilor" lui Stefanski era sanctionat prompt de conducerea Internationalei Comuniste.

Biografia acestui lider al PCdR a ramas si astazi necunoscuta istoricilor din Romania.

SARCINI COMINTERNISTE. La instalarea sa in fruntea partidului, Alexandr Danieluk-Stefanski face o analiza a activitatii desfasurate de PCdR si traseaza principalele directii de actiune. Urmand linia impusa de Comintern, noul lider isi incepe discursul cu tema "Subaprecierea influentei sovinismului roman de mare putere". "Atunci cand am cautat prima data explicatii pentru faptul ca PCdR este deosebit de slab in Vechiul Regat - sustine Alexandr Danieluk-Stefanski - , mi-am exprimat parerea ca una dintre sursele importante ale acestei situatii este influenta pe care o au asupra maselor muncitoare romanesti ideile nationaliste, dar si nepriceperea partidului nostru de a lamuri aceste mase ca lupta pentru autodeterminare a natiunilor asuprite pana la despartire de statul roman rezida nu numai in interesul maselor muncitoare ale natiunilor asuprite, ci si in interesul maselor muncitoare romanesti". Tema "imperialismului" romanesc era in concordanta cu una dintre rezolutiile celei de-a XI-a plenare a Internationalei Comuniste (martie-aprilie 1931), care se referea la cresterea pericolului de razboi si de interventie militara impotriva URSS. PCdR a inclus si Romania in randul posibilelor agresoare ale Uniunii Sovietice. Explicit aceasta teza este sustinuta de Elena Filipovici la urmatoarea plenara a Cominternului (august-septembrie 1932), cand afirma ca Romania - avanpostul imperialismului occidental la frontierele sovietice - se pregateste sa inceapa o interventie militara contra URSS.

O a doua tema abordata de Alexandr Danieluk-Stefanski este cea a social-fascismului, in concordanta cu o alta rezolutie a aceleiasi plenare a Cominternului. Astfel, principalul adversar al PCdR era considerata social-democratia romaneasca, etichetata ca social-fascism. "Social-democratia, afirma Alexandr Danieluk-Stefanski, este principalul sprijin al burgheziei in randurile clasei muncitoare, asa ca impotriva social-democratiei trebuie indreptata principala lovitura a partidului". Prin influenta pe care social-democratia europeana o exercita asupra muncitorilor, ea a devenit in aceasta perioada inamicul numarul unu al Cominternului si automat al PCdR, cu toate ca situatia sociala, economica si politica din Romania era substantial diferita de cea din alte state europene.

Acestea au fost si principalele directii in care a actionat PCdR, ca si celelalte partide fratesti din Europa, in perioada cat in fruntea lui s-a aflat Alexandr Danieluk-Stefanski. Scopul principal ramasese acela de a transforma partidul "dintr-o organizatie relativ mica intr-un partid proletar de masa". Comunistul polonez nu a mai apucat zilele "partidului proletar de masa". Indepartat de la conducerea PCdR in decembrie 1934, va fi executat sub aceleasi acuzatii fanteziste in timpul Marii Epurari.

NUME CONSPIRATIVE

FORTAREATA. De dincolo de zidurile Kremlinului au rasunat atat numirile in PCdR, cat si ordinele de executie Comunistii romani au avut in intreaga perioada interbelica mai multe nume conspirative. Acest lucru fusese impus de Moscova tuturor activistilor comunisti, numele conspirative fiind folosite inclusiv in perioadele in care acestia se aflau in Uniunea Sovietica. Aceasta a fost o tactica cominternista constanta care prezinta similitudini cu functionarea sectelor interzise. Astfel, Alexandr Danieluk-Stefanski a purtat in diferite perioade numele conspirative Gorun, Gorn, Zenon sau Alek.

OPINII

In analiza pe care o face acestei perioade in cartea sa - "Trecutul unei iluzii. Eseu despre ideea comunista in secolul XX", FranIoise Furet scrie: "Cand prioritara a devenit construirea socialismului in URSS, partidele fratesti tind sa nu mai fie decat aparatoarele bastionului central... inscrisa in natura si in functionarea Cominternului, aceasta evolutie va face din sefii comunisti de peste tot un aparat international dirijat de Kremlin".