"Solidaritate" de breasla

Scriitorii, actorii, artistii plastici, muzicienii au inceput "sa faca ordine". Unii erau dati afara, altii erau invitati sa intre. Nici una dintre bresle nu a fost insa atat de zeloasa ca aceea a jurnalistilor, care a intentat procese fostilor membri. Artistii s-au afiliat apoi la diverse structuri controlate de PCR.

Clarificari si zazanii "artistice"

Scriitorii, actorii, artistii plastici, muzicienii au inceput "sa faca ordine". Unii erau dati afara, altii erau invitati sa intre. Nici una dintre bresle nu a fost insa atat de zeloasa ca aceea a jurnalistilor, care a intentat procese fostilor membri. Artistii s-au afiliat apoi la diverse structuri controlate de PCR.

In noile conditii create dupa 23 august, si Societatea Scriitorilor Romani (SSR) trebuia sa raspunda cerintelor vremii.

SCRIITORII. Astfel, ziarele au anuntat convocarea unei Adunari Generale Extraordinare pentru data de 17 septembrie. Reuniunea se facea la initiativa unui grup de 30 de scriitori, deoarece, motivau ei, comitetul de conducere al Societatii fusese descompletat prin fuga in strainatate a precedentului presedinte, scriitorul N.T. Herescu. In ziua anuntata nu se intampla insa nimic. In lipsa majoritatii membrilor, adunarea este declarata nestatutara si este reprogramata peste o saptamana. La presedintia forului scriitoricesc erau anuntate doua candidaturi - Mihail Sadoveanu si Victor Eftimiu. In urma unor lupte de culise, Mihail Sadoveanu s-a retras din cursa. Cum nici un alt contracandidat nu s-a mai anuntat, Victor Eftimiu a fost ales cu 70 de voturi din cele 72 exprimate.

UNII IESEAU. Intuind dincotro bate vantul, peste numai trei zile, conducerea SSR (din care mai faceau parte N.D. Cocea - vicepresedinte, Hortensia Papadat Bengescu, Cezar Petrescu, Zaharia Stancu, Mihai Beniuc, Radu Boureanu, Lucia Demetrius) a anuntat ca Societatea adera la platforma Frontului National Democrat, coalitie prin care Partidul Comunist a fortat "portile" guvernarii in toamna lui 1944. Urmand "recomandarile" din "Scinteia", "Victoria" sau "Tribuna poporului", care publicau necontenit liste de persoane alaturi de culpele aferente, in luna noiembrie SSR-ul a exclus din randurile ei un prim lot de "tradatori". Printre acestia se numarau Ioan Alexandru Bratescu-Voinesti (scriitor acuzat de antisemitism), N.I. Herescu (fostul presedinte fugit in strainatate), Radu Gyr (poet legionar) si altii.

ALTII INTRAU. Au fost invitati sa faca parte din organizatia scriitoriceasca poeta Maria Banus (care va face ulterior o frumoasa cariera ca poetesa a realismului socialist), Ion Calugaru (ulterior autorul unui roman de aceeasi factura "Otel si paine", caruia rautaciosii ii spuneau "Otel pe paine"), Geo Bogza (fratele lui Radu Tudoran, cel infierat de presa ca "tradator"), Miron Radu Paraschivescu (poet, simpatizant al stangii), George Calinescu, Ion Pas (viitor ministru al Artelor in guvernul de dupa alegerile din noiembrie 1946), Alexandru Rosetti (sustinator al regimului carlist si chiar prieten al regelui Carol al II-lea, cel care il inlocuise pe Dimitre Caracostea la conducerea "Revistei Fundatiilor Regale"), ziaristul Teodor Teodorescu Braniste.

ACTORII. La finele lui septembrie 1944, un comitet de initiativa din cadrul Sindicatului Artistilor Dramatici si Lirici cerea inlaturarea vechii conduceri, acuzata de colaborare cu vechiul regim. Printre semnatarii initiativei se regaseau Dina Cocea (fiica lui N.D. Cocea), Beate Fredanov, Alexandru Finti, Oleg Danovski. La finele lui martie 1945, N.D. Cocea a fost instalat director general al teatrelor iar criticul Tudor Vianu a devenit director al Teatrului National din Bucuresti.

ARTISTII PLASTICI. Cateva zile mai tarziu, artistii plastici s-au reunit si ei la Bucuresti. A luat nastere cu acest prilej un comitet de initiativa, in vederea formarii uni sindicat propriu. Din grup faceau parte M. H. Maxy, Ela Cancicov, Boris Caragea, Ligia Macovei. M. H. Maxy a dat citire unui manifest in care, pe langa invitatia la sindicalizare, se mai recomanda eliminarea din randurile artistilor plastici a celor considerati hitleristi. In cursul anului 1945, M. H. Maxy a fost ales de altfel secretar general al Sindicatului Artelor Frumoase.

ARTISTII LIRICI. Scanteia nu a iertat nici domeniul muzical. La inceputul lunii octombrie 1944, scria ca "nu se mai poate ca elemente otravite de legionarism sa mai apara pe scena Operei". Dirijorul George Georgescu, directorul Filarmonicii, era o prezenta constanta in paginile ziarelor, ca model de colaborationist ce trebuie epurat numaidecat. Pana la urma a fost epurat, alaturi de Ionel Perlea. In iunie, de la Radiodifuzuine au fost epurate definitiv 24 de persoane si alte 14 pentru perioade mai mici, variind intre 5 ani la o luna.

Invitatiile la sindicalizare facute de unii membri ai breslelor de artisti au fost onorate in cursul anului 1945. S-a constituit un sindicat-mamut Uniunea Sindicatelor de Artisti, Scriitori si Ziaristi (USASZ) care si-a convocat primul congres in luna august. Dupa tipic, si-a ales indata si un comitet de conducere in care au intrat scriitorii Mihail Sadoveanu, Cezar Petrescu, Mihai Beniuc, Marcel Breslasu si altii. In ultima zi a Congresului, USASZ-ul a anuntat afilierea la Confederatia Generala a Muncii, uniunea sindicala dominata de comunisti, al carei presedinte era Gheorghe Apostol.

"SUGESTII"
"Mircea Eliade vrea sa se intoarca in tara. Fireste ca noi nu-l putem opri, dar nici «bine ai venit» nu-i putem spune, pentru o mie de binecuvantate motive: 1) A reprezentat in Criterion (societate culturala din Romania interbelica - n.n.) huliganismul, orientand prin scris si prin scris si prin viu grai lumea spre obscurantism. 2) A reprezentat in strainatate hitlerismul romanesc. (…) Poate ar fi mai bine sa plece in India. Ne miram, de altfel, ca, obisnuit cu tehnica fachirica, n-a intrat inca in pamant de rusine" - Oscar Lemnaru, ziarist la "Dreptatea"

"EPURATI-L PE ION PETROVICI-POMPONESCU"

Ion Petrovici, profesor de istoria filosofiei moderne si de logica la Universitatea din Iasi, membru al Academiei Romane, ministru al Instructiunii Publice in guvernul Goga-Cuza si al Culturii Nationale si Cultelor in guvernul Antonescu, a fost o tinta predilecta a "condeielor democrate" imediat dupa 23 august. "Ani de-a randul, scria ziaristul Petre Iosif in «Romania libera», a indrumat, cu perseverenta diabolica, mii de studenti si elevi vrajiti de darul sau oratoric, spre calea urii, a dezonoarei si a mortii". A fost arestat si condamnat de Tribunalul Poporului in 1946. Sub pana lui George Calinescu, fostul ministru a ajuns si personaj de roman. In "Bietul Ioanide" - o satira a vietii universitare din Romania interbelica, Ion Petrovici si-a imprumutat trasaturile personajului numit Ion Pomponescu. Platind probabil pe cale literara polite mai vechi, autorul l-a prezentat ca eternul ministeriabil, intelectualul bun sa serveasca toate guvernele, dominat de ambitii, impins de la spate de o mama si o sotie dominatoare. Petrovici a supravietuit temnitelor comuniste. Calinescu a fost mai putin generos. Personajul Pomponescu se sinucide catre finalul romanului, fiindu-i teama sa mai traiasca intr-o lume "pe care n-o mai pricepi si care refuza sa te mai priceapa".

CITITI SAPTAMANA VIITOARE EPISODUL 119

Romania revine cu greu in relatiile internationale. Din punct de vedere diplomatic, la sfarsitul razboiului, Romania se afla intr-o "bezna totala". Dupa razboi, Romania "ingropata" economic. Desi in propaganda guvernul comunist condus de Petru Groza prezenta "colaborarea" cu Uniunea Sovietica in termenii cei mai "dulci", realitatea economica a aplicarii Armistitiului era tragica. Studiile din epoca ale Ministerului Finantelor releva faptul ca Romania cheltuia mai mult cu platile externe decat cu nevoile interne.