Tactici de infiltrare in Parlamentul burghez

Umbrela Blocului Muncitoresc Taranesc
Daramarea ordinii existente a fost unul dintre principiile fondatoare ale comunismului. Dar agentii Moscovei s-au inscris in competitiile electorale interbelice, recunoscand implicit "statul burghez". "Infama reactiune" s-a trezit in Parlament cu deputati din partea unui partid scos in afara legii cu sase ani in urma.

NEPOTRIVIRE. Ca si in Rusia, in Romania, majoritatea covarsitoare a populatiei se ocupa cu agricultura. Mai degraba individualist si traditionalist, taranul roman a ramas insensibil la programul politic si social propus de Partidul Comunist

In iunie 1930, printul Carol, fiul cel mare al regelui Ferdinand al Romaniei, a revenit pe neasteptate in tara si si-a reluat tronul la care renuntase in 1925, desi prin lege ii erau interzise atat intoarcerea, cat si reluarea prerogativelor regale. O data revenit, a inceput o politica abila de subminare si faramitare a partidelor politice.

Alegerile lui Carol al II-lea. In perioada interbelica, ordinea era inversa fata de zilele noastre: regele numea primul-ministru, iar acesta forma guvernul care trebuia sa aiba insa aprobarea monarhului pentru a putea functiona. Noul guvern organiza alegeri in urma carora rezulta Parlamentul. In aceste conditii, de regula castiga partidul din randurile caruia fusese numit premierul.

In aprilie 1931, monarhul aduce la putere un guvern de uniune nationala, in care nici un partid nu detinea majoritatea portofoliilor. Nicolae Iorga a fost numit prim-ministru. Vechiul Parlament a fost dizolvat si s-a trecut la organizarea de noi alegeri parlamentare. Scrutinul a avut loc la data de 1 iunie 1931 pentru Camera Deputatilor si la 6 iunie 1931 pentru Senat.

Guvernul de uniune nationala s-a prezentat in alegeri aliat cu Partidul National Liberal. Aceasta lista comuna a intrunit majoritatea sufragiilor, adica 47,49%, reprezentand 289 de deputati. Scorul mai mic de 50% a fost o consecinta a politicii regelui fata de partide.

Pentru prima data, Partidul Comunist a reusit sa depaseasca pragul electoral de 2%, obtinand un scor de 2,52 %. Dupa transformarea voturilor in mandate, a rezultat un numar de 5 deputati.

PROMOVAREA. Blocul Muncitoresc Taranesc a incercat sa castige voturi, ca toate formatiunile legale, atat prin propaganda din om in om, cat si prin intermediul afiselor electorale

COMUNISTII SI ALEGERILE. Despre participarea comunistilor la alegeri, ziarul Adevarul scria: "O sanatoasa logica politica ar trebui sa indemne pe reprezentantii doctrinei comuniste la cea mai energica abtinere de la lupta parlamentara. Dar daca comunistii ar fi logici, ar mai fi ei comunisti?".

In privinta participarii la alegerile organizate de "infama reactiune", agentii Moscovei se ghidau dupa indicatiile date de Lenin. Acesta, in "Scrisoarea catre comunistii din Austria" din 1920, scria: "Atat timp cat noi, comunistii, nu suntem inca in stare sa cucerim puterea de stat si sa efectuam alegeri numai ale oamenilor muncii pentru sovietele lor impotriva burgheziei, atat timp cat burghezia dispune inca de puterea de stat, chemand la alegeri diferite clase ale populatiei - suntem obligati sa participam la alegeri pentru a face agitatie in randul tuturor oamenilor muncii, si nu numai in randurile proletarilor". Alegerile erau privite doar ca alte ocazii in care Partidul Comunist isi putea face cunoscute ideile in randurile populatiei.

Intr-un raport nesemnat adresat Internationalei a III-a, care analizeaza o serie de neajunsuri ale activitatii Partidului Comunist, adeptii din Romania demonstreaza ca isi insusisera ideile lui Lenin. Parandu-i la Moscova pe cei care se ocupasera de campania electorala din 1926, autorii raportului afirma: "In loc de a arata ce este pentru noi tribuna parlamentara, cum intelegem noi lupta in Parlament si ce rol are in momentele acestea, cand toate celelalte tribune sunt rapite muncitorimii revolutionare (...), oratorii Blocului si chiar candidatii lui se adresau alegatorilor fara a le cere votul, ba fara a le spune ce numar are lista Blocului, ce semn are, adesea spunand ca nu ne intereseaza castigarea de voturi, castigarea de mandate".

Acest aspect a fost de altfel sesizat in epoca. Pamfil Seicaru, directorul ziarului Curentul, scria: "Pentru comunisti, alegerile n-au sensul burghez, sunt doar prilejuri de antrenament revolutionar, de mestesugita exploatare a dezamagirilor, de savanta inoculare a disperarii. Pentru ei, voturile nu conteaza, socotind toata campania electorala ca un mijloc de a "scutura copacul pentru a cadea fructele viermuite". Tribuna Parlamentului? Un loc de necontenita evocare, de oficializare a propagandei, de imunitate a insurectiei".

"FATADA ELECTORALA". In decembrie 1924, prin legea Marzescu, Partidul Comunist din Romania fusese scos in afara legii. Deoarece starea de ilegalitate nu permitea partidului sa tina intruniri si sa editeze ziare prin care sa-si popularizeze ideile, dupa 1924 a infiintat, constituit si condus o serie de organizatii legale. Prin aceste structuri se urmarea "castigarea simpatiei unor mase cat mai largi" ale populatiei, dupa cum declara Eugen Rozvany in fata Cominternului in 1930.

Unul dintre "paravanele" sub care a actionat Partidul Comunist din Romania in deceniul trei al secolului al XX-lea a fost Blocul Muncitoresc Taranesc. Organizatia avea caracter legal, functiona ca un partid politic distinct, dar copia structurile de conducere ale Partidului Comunist (avea, ca si acest partid, un Comitet Central ca organ suprem de conducere). Liderii Blocului trebuiau sa se supuna directivelor si ordinelor venite din partea reprezentantilor partidului. Intr-o rezolutie adoptata de conducerea PCdR in iunie 1931, s-au analizat rezultatele scrutinului ce tocmai avusese loc. La capitolul "Greseli si slabiciuni care s-au evidentiat in timpul alegerilor", la punctul 8 se spunea: "In multe locuri, (Transilvania, Dobrogea), Blocul a manifestat tendinta de a iesi de sub conducerea partidului. (...) A fost posibil ca oportunistii sa se opuna, prin organele Blocului, hotararilor partidului".

Programul Blocului respecta fidel doctrina comunista. Insa acele puncte programatice care dusesera la scoaterea partidului in afara legii au fost atenuate. Un astfel de punct a fost cel prin care se cerea dreptul la autodeterminare pana la separarea de stat a provinciilor unite cu Romania in 1918. In primul program al BMT-ului, cel din 1926, la capitolul "Libertati pentru minoritatile nationale" se cerea "asigurarea completei si liberei dezvoltari a minoritatilor nationale. In scolile si judecatoriile din tinuturile locuite de minoritari, sa aiba intaietate limba acelor minoritati."

Practic, aceasta formatiune politica a depus liste de candidati in alegerile din 1926, 1928, 1931 si 1932.

"Comunismul fiind indreptat impotriva regimului actual, si cum regimul actual e romanesc, taranii maghiari au gasit in comunism oarecare legatura de simpatie cu sentimentele lor potrivnice ideii de supusi ai statului roman" - Ziarul "Universul", iunie 1931

BAZINUL ELECTORAL

Intr-o analiza efectuata in epoca a rezultatelor scrutinurilor organizate in Romania intre 1919 si 1932, s-au facut observatii cu privire la participarea in alegeri a Blocului Muncitoresc Taranesc. Astfel, s-a constatat ca, desi avea organizatii in toate provinciile tarii, formatiunea avea mai mult un caracter regional-minoritar. Examinand procentajele obtinute in diverse alegeri, s-a vazut ca de la infiintarea lui in 1926 si pana in 1932, la ultimele alegeri la care a mai participat, centrul de greutate s-a situat in Banat si Ardeal. In Vechiul Regat, Basarabia si Dobrogea, a obtinut procentaje neinsemnate de voturi, in toate alegerile.

SLABICIUNE ASUMATA

Comunistii insisi au recunoscut foarte slaba aderenta pe care ideile vehiculate de ei o aveau in afara Transilvaniei si Banatului. Intr-o analiza interna facuta dupa alegerile din 1931, se spunea ca punctul cel mai slab al partidului continua sa fie Vechiul Regat. Aici au fost depuse liste numai in 6 judete, iar din cele 73.711 voturi i-au revenit numai 5.000. In unele judete, cum ar fi Prahova, Dolj, Trei Scaune, Balti, Soroca, partidul nici macar nu a depus liste.

Istoria comunismului - tot in acest numar Vocea Moscovei la tribuna Parlamentului