x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Jurnale personale Jurnale personale: 13 martie 1989

Jurnale personale: 13 martie 1989

13 Mar 2009   •   00:00

Şi totuşi, am dormit mai bine. E ceva: hidroterapie (comprese reci la gambe), presopunctură. Aşa trebuie să acţio­neze un sportiv de frunte?! Cinci ore şi de serviciu pe şcoală. Acum constat, în­tâmplător, ce fac elevii şi elevele la WC. Fumatul înainte de toate. Băieţii au şi talente scriitoriceşti pă pereţi.



Acasă, masa, baie cu apă călâie, scriu în jurnal ce-a mai fost la radio aseară, astă-noapte. Iată ce spun cei şase petenţi în scrisoarea ajunsă la BBC şi răspândită, de aici, în lumea largă. Economia pla­ni­ficată nu mai dă nici un rezultat po­zitiv. Fabricile duc lipsă de energie, de piese de schimb, muncitorii sunt puşi să recupereze şi duminicile, şi de luna trecută, şi de anul trecut... Politica agra­ră e în plin faliment. Sistematizarea contravine Constituţiei ţării. Sunt, în această pri­vinţă, obiecţii nenu­mă­rate. De ce să urbanizeze satele, dacă nici la oraş nu sunt condiţii uma­ne, lipsesc cronic apa, căldura, alimen­tele, mijloacele de transport sunt total deficitare. Regi­mul s-a arătat incompetent şi în pro­blema naţională. Emi­gra­rea în masă e o dovadă. Să se re­nun­ţe la politica de asimilare forţată (?), presigiul Ro­mâ­niei s-a deteriorat. Aşa spun "duşma­nii socialismului", dar şi unele ţări frăţeşti. Înseamnă că e ceva, mai ales că se observă de la faţa locului, cine are ochi de văzut. Simt enorm, paradisiac, şi activiştii, şi liota de scribălăi de curte sau ţinuţi la distanţă mare şi făcând eforturi ridicole de a pupa pulpana Giganţilor. De altă parte, frica a paralizat fiinţe slabe, unele aduse în stare legumicolă... Văd că m-a cuprins mânia, ca pe Achile, dar nu pe câmpul de luptă, ci aici în acest jurnal şi în sânul familiei. Pe teren, guraliv şi de nimic... ţările occidentale declară că-şi retrag amba­sadele, iar Danemarca şi Portugalia chiar şi le-au retras. Toate căpeteniile ţărilor necomuniste refu­ză să se mai întâlnească, la nivelul cel mai înalt, cu Eroii. Ne-am izolat îngrijorător, continuă Scrisoarea celor 6 bătrâni magnifici, de lumea civilizată, europeană, deşi noi aparţinem acestei lumi. "România din Africa"! Aşa se face că am pierdut şi clauza naţiunii celei mai favorizate, încât, de exemplu, multe fabrici textile nu mai au comenzi. Şi, imperative: 1) Să se decla­re categoric renunţarea la sistematizare "2) Să fie respectate drepturile omu­lui în ţara noastră şi să se res­pecte prevederile Constituţiei pe care a depus jură­mântul; 3) Să se pună ca­păt imediat exportului de alimente, care a dus la înfometarea ţării cu efec­te catastrofale în ceea ce priveşte în­săşi fiinţa noastră naţională... ştim de conse­cin­ţele care ne aşteaptă ca ur­ma­re a acestei scrisori, dar ne asu­măm riscul". Cine sunt semnatarii?
C. Trandafir, Jurnal în curs de publicare la Editura Libra


Numeroase comentarii în presa occidentală pe marginea "scrisorii deschise". Demascarea care e foarte gravă, cred că a fost redactată de Silviu Brucan, un politolog marcant, bun cunoscător dinlăuntru al realităţilor noastre.
În orice caz, scri­soarea reprezintă o primă lovitură de "berbece" în porţile bine zăvorâte ale "cita­delei" ceauşiste, ceea ce nu înseamnă însă că ele au fost deja deschise.
Victor Felea. Jurnalul unui poet leneş. Ianuarie 1955-martie 1993, Bucureşti, Editura Albatros, 2000, p. 21


Primit de la Cerneţ noua sa carte, "Cartierul sonor" care iniţial trebuia – dar n-a fost voie – să se intituleze "Cartierul neolatin". Schiţe agreabile şi spirituale. Surpriza unei poezii encomiastice semnată de Petre Bucşa.
Cronică de familie. Mirela are un al doilea băiat, Andrei. Ne-a anunţat cu o întârziere inexplicabilă, la aproape trei săptămâni de la eveniment, omiţând să ne precizeze data naşterii.
Starea mea fizică: fluctuantă înspre bine. Cea morală, bună, graţie lucrului la carte.
Radu Ciobanu. Ţărmul târziu. Jurnal 1985-1990, Deva, Emia, 2004, p. 173


La Eugen, aseară, se văd două filme. Unul, comun; al doilea însă, reconfortant: "The Fiedler on the routh", cu Ropol. Să fie pelicula care rula la Köln prin ’69-’70?? Atunci n-am avut chef să văd aşa ceva; acum mă cucereşte, nu doar pito­rescul, calitatea imaginii, excep­ţională, dar şi figurile extrem de bine portretizate. – Lumea comen­tează intens scrisoarea celor şase. Se pare că Silviu Brucan, care e, fără discuţie, principalul autor, ar fi fost arestat. Nimic sigur însă. Ce reacţii oficiale vor fi, nu se poate prevedea. Ştirile de azi-dimineaţă nu aduc nimic nou. – Seara: Silviu Brucan arestat, interogat, eliberat ieri, duminică. – Făcut un plan de perspectivă pentru următoarele patru luni. Text de solidarizare cu ziariştii de la România liberă. Ştirea parvine via Budapesta şi e difuzată de Radio Paris. Nu se spune cine semnează.
Mircea Zaciu Jurnal IV, Bucureşti, Editura Albatros, 1998, p. 425-426

×
Subiecte în articol: jurnale personale