x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Daţi afară cu "litera i" pentru că frecau mălaiu’

0
Autor: Andreea Sminchise 15 Aug 2009 - 00:00
În 1989, Gabriel Mantu era proas­păt angajat la fabrica de avioane din Bacău. Prietenul lui cel mai bun din acea perioadă era "Gigi ţiganul".

"Prin august-septembrie ne trimi­teau la muncile câmpului. Ne sco­teau din producţie şi eram duşi la CAP-urile din jurul oraşului, la po­rumb, la fructe... În '89 ne-au dus la po­rumb. Eu lucram cot la cot cu Gi­gi. În pauza de masă ne-am aşezat la marginea lanului să mâncăm. Am înşirat noi acolo ce aveam, am mân­cat şi după masă, ştii cum e, te ia un somn... Vorba aia - mâncă un ţigan o nucă, două ore tot se culcă!

Şi nu ne venea deloc să mergem înapoi pe rândul de porumb. Am luat în mână câte un mălai (n.r. - o bu­ca­tă de mămăligă) şi am început să-l frecăm între degete. Ca atunci când faci momeala pentru peşti. Şi stă­team aşa, fără nici un chef să ne ri­dicăm şi să ne întoarcem la muncă.

La un moment dat se apropie doi oameni. L-am recunoscut pe secretarul mare de partid, dar pe cel care era cu el nu îl ştiam. Se opresc lângă noi şi întreabă: "Ce faceţi, mă, aici? De ce nu sunteţi la muncă? Pauza de masă s-a terminat!". Eu deja eram sărit în picioare, când îl aud pe Gigi zicând: "Ia... Frecăm mălaiu'". M-a umflat râsul, dar mi-am revenit când l-am văzut pe secretar ce privire pusese pe noi. "Cine e şeful vostru?", zice. "Ia... prostu' ăla de colo, Popescu", zice Gigi şi arată cu mâna spre lanul de porumb către un băiat cu vreo doi ani mai tânăr decât el, pe care nu îl putea suferi nicicum, pentru că era un mare lingău.

L-au chemat ăia pe Popescu din lan şi i-au zis: "Să le faci referat la amândoi şi să-i dai afară. Să stea să frece mălaiu' acasă la ei, nu pe banii partidului!". Era turbat de furie se­cretarul de partid. Popescu ne-a făcut referat cu propunerea de concediere cu litera «i», da' norocul nostru a fost că directorul fabricii de avioane îl îndrăgea pe Gigi. Ştia că e băiat muncitor şi bun, că are copii şi, între noi fie vorba acuma, nici el nu-l suferea pe Popescu.

Aşa că am scăpat amândoi doar cu avertisment şi ni s-a tăiat 10% din salariul pe o lună".

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de