1 aprilie 1989

S-a anunţat un început de aprilie cu temperaturi ridicate, dar cu ploi şi cu intensificări ale vântului. Încă din prima zi a lunii, 130.000 de "oameni ai muncii" au beneficiat de creşteri salariale. Cu echipamente sută la sută româneşti, după cum era voia "Tovarăşului", s-a rea­lizat al treilea turbogenerator la CET Progresul. La sfârşit de săptămână, spectacolul "Savoy, Savoy" atrăgea sute de oa­meni la Teatrul Constantin Tă­nase.

Creşteri salariale
Nu-i păcăleală. De 1 aprilie, s-a anunţat creşterea salariilor în "uni­tăţile industriale" ce apar­ţineau Ministerului Petrolului, Ministerului Energiei şi Centralei - departament al Geologiei. Urmau să beneficieze de majorarea retribu­ţiilor tarifare peste 130.000 de "oameni ai muncii". Se adăugau şi ei celor 4,4 milioane de salariaţi care de la 1 august 1988 primiseră salarii mai mari. "Cifrele vorbesc de la sine", amintea presa vremii. Exemplu - cazul unui operator la cazane sau la turbine energetice.
Potrivit calculelor, un angajat în­cadrat la categoria a 5-a, treapta I, retribuit pe reţeaua tarifară "energie electrică, nivelul A", cu o vechime neîntreruptă în aceeaşi unitate de peste 20 de ani, avea o majorare de la 2.483 de lei la 2.884, având un plus şi la sporul de vechime şi premiile "pentru realizări deosebite".

"Tovarăşa", schimb de saluturi cu sovieticii
Când nu primea diplome şi nu lansa vo­lume de specialitate, "academician doctor ingi­ner" Elena Ceauşescu cultiva relaţiile cu "colegii de breaslă". Dacă nu personal, prin intermediul prim-vicepreşedintelui Comitetului de Stat pentru Ştiinţă şi Tehnologie, Ion Ursu, unul dintre savanţii care redactau tomurile semnate de "Tovarăşa". De curând, I. Ursu vizitase Moscova, transmiţând "saluturi cordiale şi urări de succese în activitatea ce o desfăşoară" lui Boris Tolstîh, vice­preşedintele Consiliului de miniştri şi preşedintele Comitetului de Stat pentru Ştiinţa şi Tehnică al URSS, şi lui Gurii Marciuk, preşedintele "Academiei de Ştiinţă şi Tehnică" a URSS.

Flueraşii de la Vorniceni, remarcaţi la Botoşani
Pretutindeni în toată ţara a continuat maratonul artistic "Cântarea României". În nordul Moldovei, la Botoşani, festiva­lul a mobilizat 240 de formaţii vocale şi instrumentale de muzică populară şi 110 formaţii coregrafice. Printre remarcaţii competiţiei - formaţia de flueraşi de la Vorniceni, ansamblul folcloric de la Bucecea şi formaţia de dansuri de la Flămânzi.

"Munca - cheie şi lacăt"
Începea o nouă lună a anului, prilej de "indicaţii pre­ţioase" şi "angajamente solem­ne". Potrivit ziarului Scînteia, în fiecare fa­brică şi uzină, în fiecare "unitate socialistă", urma "să se acţioneze cu toată fermitatea pentru înde­pli­nirea ritmică şi integrală a tuturor indicatorilor din plan". Ai fi zis că sloganul "munca - cheie şi lacăt" era pe buzele tuturor. Şi în agricultură s-a dat semnalul mobilizării generale. Campania de primăvară era în toi şi "nu se admiteau abateri de la calitate". Fiecare consiliu agroindustrial a luat măsuri pentru respectarea planului însămânţărilor. Şi vremea i-a ajutat pe oameni. Dacă am da crezare presei, s-a profitat din plin de fiecare ceas, pentru realizarea cifrelor de plan.

"Însăilări licenţioase" şi "glume fără noimă"
Şi ialomiţenii au participat la etapa judeţeană a "Cântării României". Pe scena Centrului de cultură şi creaţie din Feteşti s-au întrecut formaţii de satiră şi umor (brigăzi artistice, grupuri satirice, interpreţi individuali, dansatori, pantomimi). Spectacolul oferit de concurenţi timp de 9 ore a nemulţumit însă juriul. La sfârşitul con­cursului, redactorii "Tribunei Ialomiţei" evidenţiau doar câteva trupe (Brigada artistică a Cooperativei "Metal, lemn, chimie, construcţii" din Slobozia, grupul satiric al Întreprinderii de ferite Urziceni şi Brigada artistică din Fierbinţi). În rest, "a abundat ni­micul cu cortegiul său de săgeţi neascuţite, penurie de haz, lipsă de ancorare în concret şi de cantonare în timpul prezent etc., alternativa fiind rezervată bancurilor (uneori grosiere) despre soţii, glumelor fără noimă, gratuităţilor şi chiar însăilărilor licenţioase, care transformă acest gen artistic într-o tribună prea joasă faţă de ştacheta exigenţelor actuale".  

Noul turbogenerator de la CET Progresul
Noi şi noi succese a înregistrat în acea perioadă a anului "CET Progresul", a anunţat Scînteia, oficiosul PCR. Ultima realizare - racordarea celui de-al treilea turbogenerator la sistemul electric. "Energia electrică este un element indispensabil în dezvoltarea economico-industrială a fiecărui stat", li se spunea atunci românilor. Traian Angelescu, directorul centralei, relata că echipamentul folosit era în întregime românesc, împlinindu-se astfel "indicaţiile preţioase" ale "Tovarăşului". Turbina şi ge­neratorul fuseseră construite la "IMGB", conductele din sală ce făceau legătura între cazan şi turbină, la întreprinderea "Vulcan", pupitrul de comandă şi instalaţia de alimentare la "Automatica", iar celulele de forţă la "ICP Băileşti".  

"Savoy, Savoy" - "cheia succesului"
Spectacolul de revistă "Savoy, Savoy" era pe agenda zilei la Teatrul C. Tănase. La sfârşit de săptămână, teatrul din inima Bucu­reştiului atrăgea sute de spectatori. "Cheia succesului" o dezvăluia cititorilor Infor­maţiei Bucureştiului, însuşi Biţu Fălticeanu, realizatorul spectacolului. "Cred că dacă «Savoy, Savoy» se bucură de aprecierea una­nimă a publicului şi cronicarilor, faptul se datorează, în primul rând raportului adecvat între dans, muzică şi comedie, care conferă reprezentaţiei ritm alert şi atracti­vitate." Încântau publicul vedetele timpului, precum Alexandru Arşinel, Cristina Stamate, Nae Lăzărescu, Vasile Muraru, Adrian Daminescu, Marcela Alexandru.