1 august 1989

Apropierea zilei naţionale înteţea ritmul muncii în fabrici şi uzine. Îndeplinirea planului pe opt luni până la 23 august şi a planului pe 1989 până la Congresul PCR erau noile cerinţe ale conducerii de partid şi de stat.

Po­tri­vit presei vremii, la sat continua "bătălia pentru mari­le recolte". Se anunţa un sfârşit blând de vară. Prognoza me­teo pe luna august preconiza temperaturi mai scăzute de­cât cele obişnuite pentru acea perioadă a anului. S-a în­cheiat a 19-a ediţie a expediţiei cicloturistice "Floarea pri­e­teniei", după un traseu de 1.300 kilometri, parcurşi din Sfântu Gheorghe până pe malul Dunării. Timişoara, supranu­mit "oraşul grădină", amplasat pe malurile Begăi, era vizitat anual de numeroşi turişti.

ANGAJAMENTE ÎN CINSTEA LUI "23 AUGUST"
Apropierea zilei naţionale înteţea ritmul muncii în fabrici şi uzine.
Îndeplinirea planului pe opt luni până la 23 august şi a planului pe 1989 până la Congresul PCR erau noile cerinţe ale conducerii de partid şi de stat. "Oamenii muncii" din Bucureşti şi-au luat şi ei angajamente pentru respectarea terme­nelor. Pe primele luni, unele întreprinderi aveau deja "realizări de prestigiu". Bunăoară, Întreprin­derea de Utilaj Chimic Griviţa Roşie obţinuse, pentru a cincea oară consecutiv, titlul de Erou al Muncii Socialiste. În 1989, Griro exporta peste 40 la sută din produse în 20 de ţări. În cinstea lui
"23 August", uzina se angaja să de­păşească producţia marfă cu 30 de milioane de lei, producţia netă cu 15 milioane de lei, exportul cu
10 milioane de lei şi productivit­a­tea muncii cu 2%.


"BĂTĂLIA PENTRU MARILE RECOLTE"
Potrivit presei vremii, la sat continua "bătălia pentru marile recolte". În judeţul Olt, "ambi­ţio­naţi" de îndemnurile coope­ratiş­tilor constănţeni, de curând inspectaţi de Nicolae Ceauşescu, CAP-iştii se angajau, printre altele, să perfecţioneze programele de irigaţii. Campania de vară se încheiase aici cu rezultate peste medie. Se obţinuseră 8.510 kg grâu la hectar, 7.982 kg orz, 3.612 kg rapiţă, 4.620 kg mazăre. Mai la nord, în judeţul Prahova, se strângeau paiele de pe câmp, se fertilizau terenurile, se iriga şi se recoltau legumele (ceapa, tomatele, ardeiul gras, vinetele). Pe ogoarele ieşene se însămânţau, după orz şi grâu, peste 9.000 de hectare cu porumb masă-verde, sorg şi iarbă de Sudan.

UN AUGUST MAI "RĂCOROS"
Se anunţa un sfârşit blând de vară. Prognoza meteo pe luna august preconiza temperaturi mai scăzute decât cele obişnuite pentru acea perioadă a anului. În prima decadă (1-10 august), urmau să cadă ploi cu caracter de aversă, însoţite de descărcări electrice şi izolat grindină, cu temperaturi cuprinse între 8 şi 30 grade, mai ridicate în Câmpia Română.
La jumătatea lui august, vremea se anunţa instabilă, cu ploi mai frecvente în zonele de deal şi de munte. Ultimele zece zile ale lunii se caracterizau prin înnorări accentuate în sudul şi estul ţării şi temperaturi cuprinse între 6 şi 29 de grade.   

PE BICICLETE, SPRE DUNĂRE
A 19-a ediţie a expediţiei ciclotu­ristice "Floarea prieteniei" se în­cheiase după un traseu de 1.300 kilometri parcurşi din Sfântu Gheorghe până pe malul Dunării. Temerarii pe două roţi treceau spre sud prin numeroase oraşe ale ţării. Cristur, Sighişoara, Orşova, Hidrocentrala Porţile de Fier erau doar câteva dintre obiectivele turistice ale excursiei. La sfârşit, turiştii îşi depănau impresiile în tabăra de la Mălnaş (jud. Co­vas­na). "M-au impre­sionat în mod deosebit monumentele istorice de pe parcurs, mai cu seamă Comple­xul muzeistic de la Sibiu, Cetatea Sighişoarei, monumentul de la Păuliş şi altele, spunea Boby Sporea, elev la Şcoala Generală nr. 1 din Întorsura Buzăului".

DE LA ŞEDINŢELE COM SE CHIULEA
La rubrica "Viaţa de partid", Scînteia dezbătea participarea co­mu­niştilor la activitatea Consiliilor Oamenilor Muncii (COM). Cum se conduc democratic întreprinderile, se întrebau gazetarii. Pentru elucidarea chestiunii, a fost contactat Ioan Culda, secretar al comitetului de partid, preşedinte al COM de la Întreprinderea de Conductori Electrici Emailaţi din Zalău. Voalat, acti­vistul le-a răspuns lucrătorilor în presă că oamenii se implicau în dezbateri în funcţie de ierarhie. Unii mai puţin, iar alţii... deloc. "Op­tică greşită", au răspuns zia­riştii. An­cheta a conti­nuat în ju­deţul Cluj. Pe agenda de lucru a COM a Întreprinderii "Someşul" din Cluj Na­poca figurau chestiuni "arză­toare" precum îndeplinirea planului la investiţii, realizarea pro­gramului de perfecţionare a or­ga­nizării, modernizarea produc­ţiei, ridicarea nive­lului tehnic şi calitativ al produselor. "Insuficient", susţinea oficiosul PCR. "Se constată că activitatea or­ga­nului de conducere colectivă de aici, care are în componenţa sa 27 de membri, dintre care peste 75% sunt comunişti, este adeseori «sub­ţiată» de prezenţa unor feno­mene de formalism". Mai mult, de la şe­dinţe chiar şi comuniştii chiuleau de câte ori aveau ocazia. Câţi dintre cei prezenţi vor fi fost şi atenţi la ce se discuta?

FRUNCEA TURISMULUI
În judeţul Timiş, turismul era facilitat de clima blândă şi de infrastructura bogată. Reşedinţa de judeţ, Timişoara, amplasată pe ma­lu­rile Begăi, supranumită "oraşul gră­dină", era vizitată anual de nu­me­roşi turişti. Muzeul Banatului, Bastionul Cetăţii, Opera Română, Teatrul Na­ţional erau obiective atractive pentru oaspeţii oraşului. La Făget, pe şoseaua naţională DN 68 A, la 38 km de Lugoj, se afla Hotelul Padeş. Aproape de Lugoj, la 9 km, într-o livadă de meri, turiştii se puteau caza la Hanul "Ana Lugojana". Re­numit era în judeţ şi hanul Timiş-Şag, cu 77 locuri, cu încălzire centrală şi un restaurant cu 200 de locuri la mese. Puteai face plajă la popasul rustic Albina pe şoseaua Timişoara - Buziaş, şi la popasul Coştei, unde puteai sta cu cortul.

EUGENIA MOLDOVEANU, ÎN 1989
Scînteia Tineretului publica zilnic câte un interviu cu oameni de cultură. Venise rândul şi sopranei Eugenia Moldoveanu să răspundă între­bărilor oficiosului UTC. Aflăm astfel despre ultimele realizări ale artistei. În anul 1989, scrisese o carte împreună cu muzicologul Iosif Sava şi apă­ruse pe scenele vieneză şi torineză, cu spectacole din "Boema". Soprana recunoştea că de-a lungul carierei fusese influenţată de Aurel Bobescu şi de Arta Florescu (profesoară la Conservatorul "Ciprian Porumbescu"). În anii '60-'70 ocupase prima poziţie în câteva con­cursuri la Sofia, Bucureşti şi Tokio. Modelul ei era soprana Renata Scotto, pe care o întâlnise la Arenele din Veneţia. Despre Scala din Milano credea că era sala cu cea mai bună acustică.