12 iunie 1989

În prima zi a săptămânii, Nicolae Ceau­şescu va fi discutat la şedinţele Ca­binetului 1 impresiile cu care ră­mă­sese din vizita-fulger din apro­pie­rea Bucureştiului. De Sfânta Du­mi­nică, "Tovarăşul" inspectase câ­te­va CAP-uri din judeţele Ilfov, Ialomiţa, Călăraşi.

La 11 iunie se împli­niseră 40 de ani de la crearea Mili­ţiei. Cu ocazia aniversării, s-a organizat o adunare festivă care a trecut în revistă "realizările" instituţiei. În multitudinea de sărbători oficiale şi neoficiale, până şi cartoful avea ziua sa. La Suceava, de "ziua cartofului", specialiştii au dezbătut direc­ţiile "noii revoluţii agrare".

"INDICAŢII PREŢIOASE" DIN LANURILE DE ORZ  ŞI GRÂU
În prima zi a săptămânii, Nicolae Ceau­şescu va fi discutat la şedinţele Cabi­netului 1 impresiile cu care r­ă­mă­sese din vizita-fulger din apro­pie­­rea Bucureştiului. Cu o zi în ur­mă, re­nun­ţase la obişnuitele plim­bări-ins­pecţii pe malul Dâmboviţei, pe şan­tierul de amenajare a râului ce stră­bă­tea Bucu­reş­tiul. A prefe­rat, în schimb, o vizită de lucru la CAP-urile din judeţele Ilfov, Ialomiţa şi Că­lă­raşi. "Tovarăşul" dorea să vadă de pe teren cum începuse acţiunea "Se­ce­riş '89", aşa cum nu­mi­seră auto­ri­tă­ţile campania agricolă de vară. L-au în­soţit pretutindeni, reţinând cu grijă "indicaţiile pre­ţioase", Barbu Petrescu (prim-se­­cretar al Comitetului municipal Bu­cureşti al PCR), Silviu Curticeanu (se­cretar al CC al PCR), reprezentanţii Ministerului Agriculturii, şefii judeţenelor de partid şi specia­lişti. Prima "unitate agricolă" vi­zi­tată a fost CAP Gruiu (jud. Ilfov), unde sute de "oameni ai muncii" l-au aclamat pe "marele ctitor". Ceau­şescu şi în­soţitorii au intrat apoi în la­nurile de orz şi grâu. Deşi mul­ţumit de mă­rimea spicelor, a îm­părţit câteva in­di­caţii despre du­blarea producţiei de to­mate. Apoi a plecat spre următorul obiectiv, CAP Miloşeşti (jud. Ia­l­­om­iţa). Aici, în plus faţă de inspecţia din lan, "factorii locali" au pregătit din timp şi o expoziţie de legume şi fructe de sezon, alese pe sprânceană.

SOIUL FUNDULEA 4, UN SUCCES AL "NOII REVOLUŢII AGRARE"
La IAS Slobozia, preşedintele şi sui­ta sa au asistat la recoltarea orzului. Noul soi de grâu, Fundulea 4, unul dintre succesele "noii revoluţii agra­re", i-a fost prezentat de către o echi­pă de specialişti. Productivitatea ridicată a soiului, de până la 9.000 kg la hec­tar, trebuie să îl fi încântat pe Ceau­şescu. Mai departe, elicopterul pre­zindenţial a zăbovit la CAP Dra­goş Vodă (jud. Călăraşi), unde a fost întâmpinat de Cornel Pacoste (vi­ce-prim-ministru al Guvernului) şi Ioan Foriş (prim-secretar al Comitetului judeţean al PCR din Călăraşi). Cei doi au însoţit delegaţia la obişnuita de-acum plimbare printre spicele de orz şi grâu, printre combine şi baloţi de paie. Şi aveau cu ce se mândri că­lă­răşenii, relata presa, de vreme ce pro­ducţia locală depăşise prevede­rile iniţiale. "Pentru anul următor trebuie dublate cifrele de producţie", le-a spus însă Ceauşescu. Periplul du­minical al "Tovarăşului" s-a încheiat la CAP Gurbăneşti, "unitate" fruntaşă a întrecerilor socialiste, unde 90% din suprafaţa agricolă era irigată. Şi aici, lui Ceauşescu i-au fost prezentate soiuri noi şi hibrizi de grâu, orz, orzoaică şi porumb.

MILIŢIA, 40 DE ANI DE "VIGILENŢĂ REVOLUŢIONARĂ"
La 11 iunie se împliniseră 40 de ani de la crearea Miliţiei. Cu ocazia aniversării, s-a organizat o adunare festivă care a trecut în revistă "rea­lizările" instituţiei.
În scrisoarea oficială trimisă Secretarului General, obligatorie în asemenea situaţii, semnată de generalul-locotenent Constantin Nuţă, adjunct al ministrului de interne şi şef al Inspectoratului General al Miliţiei, "organele" de ordine dovedeau că îşi însuşiseră "tezele şi orientările": "Pe deplin conştienţi de importantele sarcini şi misiuni ce revin organelor de miliţie, în colaborare cu celelalte unităţi ale Ministerului de Interne, cu sprijinul organelor şi organizaţiilor de partid, vom acţiona mai eficient pentru dezvoltarea şi formarea la toate cadrele noastre a unui puternic spirit de vi­gilenţă şi combativitate revoluţionară, pentru perfecţionarea continuă a pregătirii politico-ideologice, profesionale şi militare, pentru creşterea permanentă a competenţei şi răspunderii, astfel încât acestea să aibă o conduită exemplară în muncă şi societate, să acţioneze în toate împrejurimile pentru îndeplinirea în mod ireproşabil a ordinelor dumneavoastră, tovarăşe Comandant suprem, slujind cu întreaga capacitate cauza nobilă a socialismului, interesele generale ale ţării şi poporului român."

"ZIUA CARTOFULUI", LA SUCEAVA
În multitudinea de sărbători oficiale şi neoficiale, până şi cartoful avea ziua sa. În 1989, în nordul Moldovei, la Suceava, Ministerul Agriculturii, Direcţia Generală Economică a Horticulturii, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi Direcţia Generală pentru Agricultură Suceava au organizat simpozionul naţional "Ziua cartofului". Specialişti de la Institutul de Cercetări pentru Cultura Cartofului şi Trustul cartofului, din Braşov, studiau direcţiile "noii revoluţii agrare", în domeniul extinderii culturii plantei aduse pe continentul european de peste ocean.

FEBRA ÎNTRECERILOR SOCIALISTE
Potrivit oficiosului Scînteia, la jumătatea anului, întreprinderile se aflau "angrenate" în febra întrecerilor socialiste. De pildă, energeticienii electrocentralei Porţie de Fier depăşiseră norma de producţie, cu un supliment  de 5 milioane kWh zilnic, economisind totodată şi 1,5 milioane kWh. În Maramureş, minerii de la Cavnic produceau zilnic peste plan 150 tone plumb, 490 tone zinc, 75 tone cupru şi 430 tone pirită. "Noi şi însemnate succese" s-au înregistrat şi la Mureş, unde s-au distins în "câmpul muncii" Întreprinderea Electrocentrale, Schela de Producţie a Gazelor Naturale, Combinatul Chimic Azomureş, Întreprin­derea Prodcomplex, Fabrica de Anvelope din Luduş. Câtă realitate şi câtă ficţiune este în aceste raportări în goana nebună a întrecerilor socialiste?