13 iulie 1989

Mijlocul lunii iulie 1989 a fost marcat de două evenimente de importanţă crucială. Primul dintre ele a fost "Plenara Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii". Radioul, Televiziunea şi ziarele au fost din nou pline de "angajamente ferme", "adeziuni la politica partidului", "sprijinul clasei muncitoare pentru socialism". Şi, bineînţeles, nu a lipsit cuvântarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu. Cel de-al doilea eveniment, considerat şi el de maximă importanţă, a fost încheierea recoltării grâului: "producţii-record", "muncă plină de abnegaţie" şi toate celelalte.

DIRECTIVE PÂNĂ ÎN 2010
Plenara Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii, eveniment politic deosebit, în cursul căruia s-a analizat stadiul realizării planului pe anul în curs. Dar s-au prezentat şi planurile de viitor stabilite de conducerea superioară de partid şi de stat. Publicate în presa centrală, documentele Plenarei ne arată un fapt cu totul surprinzător: PCR şi, implicit, secretarul său general ne croiseră deja soarta pentru următoarele decenii.

În acest sens, "Ordinea de zi" a Plenarei Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii a cuprins trei secţiuni distincte. Prima dintre acestea se referea la anul în curs. Concret era vorba despre un "Raport cu privire la realizarea Planului naţional unic de dezvoltare economico-socială şi a Programelor de perfecţionare a organizării şi modernizare a procesului de producţie pe semestrul I, precum şi a măsurilor care se impun pentru îndeplinirea planului la toţi indicatorii pe semestrul II şi întregul an 1989".

Un document sinteză în care se menţionau atât realizările, cât şi depăşirile de plan înregistrate pe ansamblul economiei naţionale. A doua secţiune era dedicată viitorului apropiat: "Raport cu privire la Proiectul Planului Naţional unic de dezvoltare economico-socială a României pe anul 1990". Cea de-a treia secţiune era cea care ne trasa viitorul pentru următoarele două decenii: "Programul directivă al Congresului al XIV-lea al PCR cu privire la dezvoltarea economico-socială a României în cincinalul 1991-1995 şi orientările de perspectivă până în anii 2000-2010".

OINACU, FRUNTAŞ PE RAMURĂ
Al doilea eveniment important al lunii iulie 1989, care se repetase aproape identic şi în anii anteriori, a fost încheierea campaniei de recoltare a cerealelor păioase, mai ales a culturilor de grâu. Teoretic, întreprinderile agricole erau angrenate într-o competiţie aproape sportivă, al cărei ţel era obţinerea unor producţii cât mai mari la hectar.

De fapt, competiţia reală era "cine are curaj să raporteze cifrele cele mai mari". În plină vară, "oamenii muncii de pe ogoare" raportau încheierea recoltării grâului şi realizarea unor producţii mari la hectar. Astfel, judeţul Dolj anunţa oficial "realizarea unei producţii de 8.020 kilograme de grâu la hectar, faţă de cele 6.120 de kilograme cât fuseseră planificate iniţial". Campionii absoluţi ai "probei" s-au dovedit a fi lucrătorii Cooperativei Agricole de Producţie Oinacu din judeţul Giurgiu, care au raportat o producţie de 10.040 de kilograme la hectar.

Din acelaşi judeţ, CAP Bucşani a raportat realizarea a 8.886 de kilograme la hectar, iar CAP Mihai Bravu, 8.005 de kilograme. Nici judeţul Constanţa nu era mai prejos: Unitatea Agroindustrială Constanţa raporta 9.200 de kilograme la hectar, IAS Târguşor 8.561 de kilograme, iar CAP Cobadin doar 8.540 de kilograme. O oarecare nedumerire stârnea "Întreprinderea de Stat pentru creşterea şi îngrăşarea porcilor Bilciureşti", din judeţul Dâmboviţa, care a obţinut 8.540 de kilograme. Dar nu de carne de porc, ci tot de grâu. 

 

Cifre spectaculoase care nu răspundeau însă unei întrebări aflate pe buzele tuturor: "Dacă România socialistă produce an de an cantităţi imense de grâu, de ce se vinde pâinea pe cartelă?".

ORDINE ŞI DISTINCŢII
La mijlocul lunii iulie 1989, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a înmânat, în cadru oficial, o serie de înalte distincţii, acordate organizaţiilor de partid din judeţele fruntaşe în întrecerea socialistă pe anul 1988. Astfel, pentru obţinerea locului întâi, organizaţiile judeţene Bihor şi Sibiu au fost recompensate cu "Ordinul Muncii" Clasa I.

Iar perseverenţa dovedită de Consiliul Popular Judeţean Timiş, care patru ani la rând a câştigat locul întâi în întrecerea socialistă, a fost răsplătită cu titlul de "Erou al Muncii Socialiste". Tot pentru locul întâi obţinut în întrecerea socialistă, Consiliul Popular al Judeţului Constanţa a fost distins cu Ordinul "Muncii" Clasa I.

PREŢUIRE ŞI ADMIRAŢIE
Membrii Delegaţiei Uniunii Interparlamentare Arabe, care anterior au efectuat o vizită oficială în ţara noastră, s-au întâlnit cu reprezentanţi ai presei din Capitală. Cu această ocazie, Abdel Rahman Bouraoui, secretar general al Uniunii Interparlamentare Arabe, a arătat că "programul delegaţiei a fost încununat de primirea la preşedintele Nicolae Ceauşescu, întrevedere în cadrul căreia am putut asculta opiniile domniei sale cu privire la situaţia internaţională şi situaţia din lumea arabă".

Abdallah Adballah, vicepreşedinte al Grupului Palestinian, a arătat că "această vizită a permis cunoaşterea unor importante obiective economice şi sociale. Am fost foarte impresionaţi de diversitatea ramurilor industriale existente în România, de varietatea şi diversitatea produselor".

COREENI ACASĂ LA CÂNTAREA ROMÂNIEI
În cadrul manifestărilor dedicate "Lunii de solidaritate cu lupta poporului coreean", la Centrul de Cultură şi Creaţie "Cântarea României" din Municipiul Buzău a avut loc o adunare festivă, organizată de Comitetul Judeţean Buzău al PCR. La manifestare au luat parte reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, oameni ai muncii din unităţi economice.

Au fost prezenţi membri ai Ambasadei RPD Coreene la Bucureşti. Au luat cuvântul tovarăşii Eugen Sandu, director al Intreprinderii de Sârmă din Buzău, şi Mun Biong Rok, ambasadorul RPD Coreene la Bucureşti.

ZIUA MONGOLIEI
Cu prilejul zilei naţionale a RP Mongole, la Cinematograful "Studio" din Capitală a avut loc "Gala filmului mongol". Au fost prezenţi Şatarin Dorjgatov, însărcinat cu afaceri ad-interim al RP Mongole în Republica Socialistă România, precum şi alţi şefi de misiuni diplomatice acreditaţi în ţara noastră.