13 mai 1989

Seara de sâmbătă, înaintea singurei zile libere din săptămână, plictisitoare pentru unii, ofertantă pentru alţii. Propuneri de petrecere a timpului liber într-un mod "instructiv-educativ" aveau mai degrabă marile oraşe. Bucureştenii aveau mai multe posibilităţi de ale­gere: ope­ră, teatru, circ, cinema­tograf, com­petiţii sportive.

Locui­torii celor cinci comune hunedo­rene învecinate râului Breazova ar fi trebuit să aibă motive de mul­ţu­mire. În această zi s-a inaugurat o microhidrocentrală care urma să producă energia elec­trică necesară celor cinci lo­ca­li­tă­ţi. Nicolae Gio­san, preşedintele Ma­­rii Adunări Na­ţionale, n-avea timp de odihnă: conducea o dele­ga­ţie parlamentară aflată într-o vi­zită la celălalt capăt al lumii, în Malaezia.

OFERTA CULTURALĂ BUCUREŞTEANĂ
"Deşi sfârşit de săptămână, nimic n-are sare şi piper, doar spectacole de cel mai prost gust", era de părere profesorul de limba română Constantin Trandafir din Câmpina, în­cre­din­ţând impresia jurnalului intim, în contul zilei de 13 mai. Oferta de petrecere a timpului liber într-o seară de sâmbătă era ceva mai bo­gată pentru locuitorii Capitalei. La Operă, de la ora 18:00, se putea asculta "Nunta lui Figaro". De la aceeaşi oră, Teatrul Naţional juca trei spectacole: "Bădăranii" de Carlo Goldoni, la Sala Mare, "Vassa Jeleznova", la Sala Amfiteatru, şi "Ultimul Set", la Sala Atelier.
Iar Bulandra - sala din Schitu Mă­gureanu - avea pe afiş o premieră - "Mi­zan­tropul" de Moliere. În distri­buţie, printre alţii, şi cunoscutul actor Ion Besoiu, directorul teatrului din 1979 până în 1990. Dacă ratau spectacolul "Vedetele circului din Varşovia", programat de Circul de Stat la 15:30, iu­bitorii genului mai aveau o şansă la ora 19:00. În cinematografe rulau do­uă noi producţii autohtone - "O vară cu Mara" şi "Maria şi Mirabela în Tran­zistoria", trei ceva mai vechi - "Va­canţa cea mare", "Martori dispă­ruţi" şi "Francois Villon", comedia "Alo, aterizează străbunica", dar şi pelicula americană "Zece negri mititei".

ECHIPA ROMÂNIA, ÎNVINSĂ CATEGORIC
Şi iubitorii sportului aveau ceva de văzut. Pe stadionul "23 August" din Bu­cureşti, de la ora 17:00, echipa de rugby a României întâlnea selecţio­nata Angliei, ţara unde se inventase acest joc. Sportul cu "balonul oval" avea tradiţie în in­su­lă. Echipa Al­bio­nu­lui a fost tot timpul o forţă a
rug­­­by-ului mondial, nu­mă­rându-se printre fondatoarele "Tur­neului celor patru naţiuni" (competiţie anuală unde se întâlneau echi­pele britanice Anglia, Ţara Galilor, Sco­ţia şi Irlanda, devenită în 1910, prin ală­turarea Fran­ţei, "Tur­neul celor cinci naţiuni").
Diferenţa de valoare trebuie să fi fost evidentă chiar şi pentru nespecialişti: partida s-a încheiat cu scorul de 58-3 în favoarea oaspeţilor. Ceva mai bine se prezentase echipa de tineret, în meciul disputat în aceeaşi zi. După o primă repriză încheiată cu trei puncte diferenţă în favoarea en­glezilor, în a doua jumătate a meciului România n-a mai înscris nici un punct, astfel că partida s-a încheiat
58-13 în favoarea tinerilor sportivi din Albion. "Scorurile severe cu care au pierdut partidele, în general evoluţia în teren a ambelor formaţii, scria România liberă, care astfel au adus un deserviciu rugby-ului românesc!, necesită o analiză serioasă şi măsuri corespunzătoare din partea organismelor sportive de specialitate. Jucă­to­rii selecţionaţi, antrenorii lor au do­ve­dit ieri că nu s-au pregătit cu atenţie maximă, cu răspunderea necesară pentru a aborda la un nivel corespun­zător acest important test sportiv in­ter­naţional."

HIDROCENTRALĂ INAUGURATĂ ÎN JUDEŢUL HUNEDOARA
În judeţul Hunedoara se dădea în folosinţă o nouă centrală hidroelectrică de mică putere. Microhidrocentrala era menită să producă energie electrică folosind apele râului Breazova (sau Pârâul Cracului), râu mic din Munţii Retezat. Curentul furnizat trebuia să asigure independenţa energetică a cinci comune hunedorene aflate în vecinătatea  cursului de apă. Aceasta, inaugurată la 13 mai, scrie Sabin Cerbu în Scînteia, era cea de-a opta microhidrocentrală de pe raza judeţului Hunedoara.

DELEGAŢIE PARLAMENTARĂ ROMÂNĂ VIZITA MALAEZIA
Nicolae Giosan, preşedintele Marii Adunări Naţionale, conducea o delegaţie a României aflată în vizită oficială în Malaezia. La Kuala Lumpur, transmitea o depeşă Agerpres, s-a întâlnit cu Tan Sri Dato Mohamed Zahir Bin Haji Ismail, preşedintele Parlamentului malae­zian, cu Ghafar Baba, vicepremier, cu Datuk Abu Hassan Omar, mi­nistrul Afacerilor Ex­terne, şi cu alţi oficiali. Relaţia bilate­rală cu Malaezia - stat din Asia de Sud-Est cu una dintre cele mai spectaculoase creşteri economice - era la acel moment modestă. Relaţii diploma­tice la nivel de ambasadă între România şi Malaezia fuseseră stabilite în 1969. În 1989 erau în vigoare mai multe acorduri bilaterale - unul în materie fiscală, unul cu privire la transporturile aeriene şi altul de colaborare cultu­rală şi ştiinţifică. Malaezia este o federaţie compusă din 13 state, condusă de un rege, iar ca formă de gu­ver­nă­mânt este mo­narhie constituţională.

ŢĂRII CÂT MAI MULTĂ ENERGIE
După 1990, industria românească a fost catalogată drept "energofagă", epitet ce voia să spună că produsele industriale româneşti se obţineau cu mari consumuri de energie. Înainte de '89, autorităţile, în frunte cu Ceau­şescu, au fost constant preocupate să găsească căi de a produce mereu, mai mult şi mai mult, pentru acoperirea necesităţilor economiei naţionale. Nevoile au crescut, în timp ce, firesc, ca rezultat al exploatării, resursele autohtone de cărbuni (zăcământ na­tural considerat o lungă perioadă principala sursă de energie pe plan mondial) au scăzut. În plus, solul ro­mânesc adăpostea cărbuni din categoria inferioară, cu putere calorică scăzută, astfel că energia electrică se obţinea procesând cantităţi mari. S-a apelat la forţa apelor - altă sursă natu­rală de energie. Pentru a obţine curent electric din ape, s-a pus la punct un pro­gram de construcţie de hidrocentrale. Mai mari sau mai mici, în func­ţie de debitele râurilor unde urmau să fie amplasate. Cea mai mare hidrocentrală din România era cea de la Porţile de Fier.