Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu lui Reynaldo Alvarez Cordero, corespondentul la Bucureşti al Agenţiei cubaneze de ştiri "Presa Latina". Secretarul general al PCR a trimis condoleanţe omologului său spaniol, la moartea lui Dolores Ibarruri. Muncitorii de la CLMR Turda au început "Săptămâna-record în producţie".
CEAUŞESCU A ACORDAT UN INTERVIU PRESEI CUBANEZE
Nicolae Ceauşescu l-a primit pe Reynaldo Alvarez Cordero, corespondentul la Bucureşti al Agenţiei cubaneze de ştiri "Presa Latina". Întrevederea a avut loc cu scopul unui interviu pentru respectiva agenţie. În preajma Congresului al XIV-lea, liderul român se ferea de vizita gazetarilor din ţările occidentale, care i-ar fi pus întrebări incomode privind respectarea drepturilor omului şi căderea liderilor comunişti din jur.
Ziaristul din ţara lui Fidel Castro nu avea nici o intenţie să-l "descose" pe Nicolae Ceauşescu...
"ADÂNCĂ TRISTEŢE" PENTRU MOARTEA LUI DOLORES IBARRURI
Nicolae Ceauşescu i-a adresat o telegramă secretarului general al Partidului Comunist din Spania, în care-şi exprima "adânca tristeţe" după încetarea din viaţă a lui Dolores Ibarruri, la 12 noiembrie. Celebra militantă comunistă murise la vârsta de 93 de ani. Ea fusese invitată de mai multe ori în România în anii '70, pentru a participa la evenimente importante organizate de PCR.
"SĂPTĂMÂNA-RECORD ÎN PRODUCŢIE" LA TURDA
"Colectivul de muncă" de la CLMR Turda, "sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid" s-a angajat ca în săptămâna 13-19 noiembrie să desfăşoare "o amplă şi susţinută activitate consacrată realizării exemplare a planului la producţia fizică în condiţii de înaltă eficienţă", perioadă declarată "Săptămână-record în producţie". Urma să se obţină zilnic, peste plan, cantitatea de 5 tone cărămizi refractare, iar colectivul atelierului var-ipsos, câte 16 tone ipsos. Proiectul ambiţios era favorizat de ultimele investiţii din întreprinderi: două prese de 12,5 MN care asigurau o calitate superioară cărămizilor refractare la presare. Prin atingerea parametrilor proiectaţi la cuptoarele de var nr. 6-7 se economiseau anual 1.400 t.c.c.
Până la începerea Congresului, colectivul atelierului prelucrări mecanice din aceiaşi unitate s-a angajat să obţină piese noi de schimb şi recondiţionate, în valoare de 3.261.000 de lei, în această acţiune evidenţiindu-se schimburile conduse de Emil Stoica şi Octavian Fazecaş.
PROGRAM POLITIC PENTRU MUNCITORI
În unităţile industriale ale ţării erau programate zilnic acţiuni politice care să "preîntâmpine marele forum al comuniştilor - Congresul al XIV-lea". În majoritatea cazurilor, acţiunile se desfăşurau numai "pe hârtie", însă presa locală era nevoiă să le anunţe. Astfel, la Combinatul de fibre, celuloză şi hârtie din Dej (jud. Cluj) a fost programat simpozionul "Partidul Comunist Român, forţa politică conducătoare, centrul vital al întregii noastre societăţi". La Institutul de cercetări şi proiectări miniere pentru substanţe nemetalifere din aceiaşi localitate a avut loc simpozionul cu tema "Politica externă a României socialiste - expresie a intereselor supreme ale poporului român, a cerinţelor cooperării şi înţelegerii internaţionale, a asigurării unei păci trainice în lume".
ÎNSĂMÂNŢĂRI DE PRIMĂVARĂ
La CAP Râşnov (jud. Braşov), prin elibearea din vreme de resturile vegetale a întregii suprafeţe de teren şi crearea în acest fel a unui "larg front de lucru", precum şi prin concentrarea la arat a tuturor tractoarelor existente în secţia de mecanizare, s-a reuşit să se sporească mult ritmul zilnic, anunţau responsabilii unităţii. Astfel că s-a putut raporta încheierea lucrărilor pe întreaga suprafaţă destinată însămânţării culturilor de primăvară. La finalizarea înainte de termen a acţiunii s-au evidenţiat tractoriştii: Gheorghe Huisu, Krauss Peter, Gheorghe Răileanu, Kosma Arpad, Romică Covaci.
Asociaţia scriitorilor din Timişoara a dedicat două manifestări cu caracter omagial unor scriitori din patrimoniul clasic român şi universal, cu prilejul împlinirii unor date aniversare. Astfel, o seară literară a cinstit creaţia prozatorului Ion Creangă, de la care dispariţie au trecut 100 de ani. Despre personalitatea scriitorului şi opera sa au vorbit istoricul literar Eugen Todoran, criticul literar Adrian Dinu Rachieriu, scriitorul Mircea Şerbănescu, Nicolae Ţirioi şi Marcel Tolcea. Au participat oameni de cultură, precum şi un grup de studenţi.
O altă acţiune pregătită de Asociaţia scriitorilor a fost un medalion literar consacrat fabulistului sârb Dositei Obradovici, cu prilejul împlinirii a 250 de ani de la naşterea sa. Vorbitorii - între care scriitorul Mircea Şerbănescu, istoricul literar Mirko Jivkovici, scriitorul Neboişa Popovici şi Stevan Bugarski -, au subliniat "mesajul bogat, iluminist al fabulelor lui Obradovici, care au circulat şi în Banat, fiind cunoscute şi de Dimitrie Ţichindeal". Un grup de elevi ai unor şcoli timişorene au recitat fabule ale scriitorului evocat.