14 iulie 1989

Lucrările Plenarei Consiliului Naţional al Oamenilor Muncii au continuat, în entuziasmul manifestat de întregul nostru popor. Iar toţi cei care considerau că au un cuvânt de spus, de la şefuleţii cei mai mărunţi până la marile căpetenii din vârful structurilor de partid şi de stat, s-au lăudat cu realizările pe anul în curs. Şi, în acelaşi timp, şi-au exprimat adeziunea neabătută faţă de prevederile care jalonau evoluţia României socialiste atât pentru următorul cincinal, cât şi pe viitoarele două decenii.

Muncitorii - intelectuali
Punctul central al celei de-a doua zi a lucrărilor a fost cuvântarea pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a ţinut-o de la înalta tribună a Plenarei. Atunci, preşedintele ţării s-a referit la o problemă deosebit de importantă: dezvoltarea şi modernizarea învăţământului. Concret, Nicolae Ceauşescu dorea formarea, pentru viitor, a unei clase de "muncitori intelectuali".

"Trebuie să dezvoltăm şi să perfecţionăm învăţământul pe baza celor mai noi cunoştiinţe, să înarmăm tineretul nostru din toate domeniile de la şcoala primară, dacă se poate spune aşa, până la Universitate, la Politehnică, cu cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii. Trebuie să avem muncitori cu o înaltă calificare şi, începând cu anul viitor, întregul tineret va urma şcoala de 12 ani. Vom crea astfel o clasă muncitoare cu un înalt nivel de cultură generală şi tehnică, o clasă muncitoare de intelectuali constructori ai socialismului. Să creăm specialişti în toate domeniile - ingineri, matematicieni, fizicieni chimişti, agronomi, medici cu înalte cunoştiinţe, în stare să aplice în viaţa de zi cu zi tot ceea ce a cucerit ştiinţa".

Concurs Eminescu
Sub genericul "Eminescu-contemporanul nostru", Biblioteca Municipală "Mihail Sadoveanu" şi Comitetul Municipal al UTC au organizat un concurs la care au participat mii de tineri bucureşteni, muncitori, tehnicieni, ingineri, funcţionari, elevi şi studenţi. Juriul, prezidat de istoricul Ion Rotaru a acordat următoarele premii: Premiul întâi: Oana-Elena Turbatu, elevă la Liceul "Zoia Kosmodemianskaia". Premiul doi: Doina Ioanaş, inginer la ICEMENERG. Premiul trei: Gheorghe Popescu, absolvent de liceu.

Ziua Franţei
14 Iulie, Ziua naţională a Republicii Franceze, a coincis în 1989 cu bicentenarul Revoluţiei Franceze. Ocazie cu care tovarăşul Nicolae Ceauşescu a adresat o telegramă lui FranÎois Mitterrand. "Am plăcerea de a vă adresa calde felicitări, împreună cu cele mai bune urări de prosperitate şi progres pentru poporul francez prieten. Sper ca relaţiile tradiţionale de colaborare româno-franceze să cunoască o dezvoltare pozitivă, pe baza respectării independenţei şi suveranităţii fiecărui stat, a egalităţii şi neamestecului în treburile interne, în interesul şi spre binele popoarelor român şi francez, al cauzei păcii şi înţelegerii internaţionale".

Tot cu prilejul Zilei Naţionale a Republicii Franceze şi a bicentenarului Revoluţiei Franceze la Bucureşti a avut loc o manifestare culturală organizată de Institutul Român pentru Relaţii cu străinătatea şi Asociaţia de Prietenie România-Franţa, în cadrul căreia au fost înfăţişate momente din istoria relaţiilor tradiţionale de prietenie româno-franceză. Au fost prezenţi Jean-Marie Le Breton, ambasadorul Republicii Franceze la Bucureşti.

Gala tinerilor actori
Biroul de Turism pentru Tineret şi revista Teatrul au anunţat că în zilele următoare vor organiza la Costineşti, "Gala tinerilor actori", complex de manifestări menite să intensifice dialogul publicului tânăr cu tinerii creatori din teatrul nostru. În acest context vor avea loc acţiuni culturale reunite sub diferite genericuri. "Faceţi cunoştiinţă cu..." va cuprinde recitaluri ale unor actori din Capitală şi din ţară. Iar "Videoteatru" va prezenta spectacole de teatru înregistrate pe benzi video. Manifestarea va fi completată de "Ziua IATC" şi "Mari actori în recitaluri".   

Descoperire arheologică
Arheologia a fost una dintre ştiinţele care s-au bucurat de o mare atenţie din partea autorităţilor comuniste. Iar ţinta predilectă erau cercetările care aduceau la lumina zilei vestigii care demonstrau continuitatea civilizaţiei româneşti din trecutul cel mai îndepărtat până în zilele noastre. În iulie 1989, specialiştii Muzeului Judeţean din Municipiul Sfântu Gheorghe, ajutaţi de un grup de elevi din comuna Turia, pasionaţi de arheologie, au efectuat săpături pe teritoriul acestei localităţi. În cursul cercetării au ieşit la iveală vestigiile unui cimitir de incineraţie. În foarte scurt timp s-a anunţat oficial că este vorba despre "o descoperire deosebit de valoroasă care atestă continuitatea poporului român pe aceste meleaguri".

Restaurante
La mijlocul lunii iulie 1989 s-a redeschis, în urma unor lucrări de modernizare, restaurantul "Minion". Iar pentru viitorul apropiat era programată finalizarea lucrărilor de reamenajare a unităţilor de alimentaţie publică "Feroviarul" şi "Griviţa". Deşi acestea din urmă nu erau decât nişte localuri mărunte de cartier, vestea apropiatei lor redeschideri i-a bucurat pe chefliii bucureşteni care-şi făceau veacul în zona cuprinsă între Podul Grand şi Podul Basarab.

Confecţii de sezon
Cooperativa "Sporul" anunţa că oferă cumpărătorilor o bogată gamă de confecţii de sezon. Tovarăşul Gheorghe Opriş, şeful serviciului de producţie al cooperativei, declara: "Meşterii noştri au lansat încă din primele luni ale anului, în cadrul «Concursului de Creaţie Primăvară-vară '89» peste 200 de modele noi de confecţii. Astfel, oferim o gamă diversă de bluzoane, fuste şi rochii de vară, executate din materiale uşoare, pălării, şepci, cămăşi cu mânecă scurtă. De asemenea, pentru amatorii de drumeţii am pregătit numeroase modele de scurte cu mai multe buzunare, foarte practice".

Adjuncţii miniştrilor de Externe
În cea de-a doua săptămînă a lunii iulie 1989 a avut loc la Minsk, în RSS Bielorusă, o consfătuire care i-a reunit pe adjuncţii miniştrilor de Externe din unele ţări socialiste. Fără a se intra în amănunte s-a anunţat că motivul acestei întâlniri a fost legat de pregătirea Sesiunii a 44-a a Adunării Generale a ONU. Este vorba despre o sesiune care a avut loc în toamna aceluiaşi an, în cursul căreia s-a discutat despre respectarea drepturilor omului. Din partea ţării noastre, la întâlnirea de la Minsk a participat o delegaţie condusă de Constantin Oancea, adjunct al ministrului.