Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
S-a comemorat centenarul morţii poetului naţional. Ceauşescu şi-a continuat vizita de lucru de două zile pe ogoarele din sudul ţării. "Reportajele" vizitei sale au fost "materiale oficiale", reproduse identic de toate ziarele cu regim de cotidian.
A FOST "EMINESCU" DE CEAUŞESCU
"Înaltă preţuire poetului naţional" a titrat Scînteia în ziua centenarului morţii lui Eminescu. Adică Mihai Eminescu era marele poet al românilor, deoarece era preţuit de însuşi secretarul general al partidului. Iar lauda lui Ceauşescu, ca totdeauna, a fost şi mobilizator îndemn. "Cinstind memoria lui Mihai Eminescu, să facem totul pentru a asigura înfăptuirea neabătută a programului partidului de construcţie socialistă..." şi rândurile curg, fără punct, până la "visul de aur al omenirii". O frază de... 86 de cuvinte! Citatul Scînteii din Ceauşescu, în capul omagiilor aduse lui Eminescu.
REPORTAJ OFICIAL
Deşi vizite de lucru făcea Ceauşescu de mai multe ori în cuprinsul unui an, iar centenarul morţii poetului naţional e unul singur, ziarele au "deschis" cu vizita lui de lucru în ţară.
"Reportajul" era material oficial, preluat obligatoriu (şi fără schimbări de virgulă măcar) de toate cotidianele româneşti. Singura inovaţie permisă redactorilor şefi din presa centrală şi cea judeţeană era supratitlul articolului. "Continuând dialogul fructuos cu lucrătorii de pe ogoare pentru buna desfăşurare a campaniei agricole de vară, pentru realizarea integrală a obiectivelor stabilite în agricultură...", scrie în Scînteia. Iar în România liberă: "În atmosfera de puternică mobilizare pentru executarea în cele mai bune condiţii a lucrărilor din campania de vară, pentru obţinerea unor recolte tot mai bogate, corespunzător obiectivelor noii revoluţii agrare...".
ARHANGHELUL "NOII REVOLUŢII AGRARE"
"Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a efectuat o vizită de lucru în unităţi agricole din judeţele Giurgiu, Teleorman, Olt şi Dolj" - anunţă apoi toate titlurile ziarelor. Au fost două zile de zbor cu elicopterul şi aterizări în mijlocul oamenilor năclăiţi de sudoarea emoţiei şi a caniculei estivale. Arhanghelul "noii revoluţii agrare" a coborât astfel pe ogoarele CAP-urilor şi IAS-urilor din Greaca, Mihai Bravu, Adunaţii Copăceni, Drăgăneşti-Vlaşca, Alexandria, Furculeşti, Măldăeni, Crâmpoaia, Brebeni, Segarcea şi Băileşti.
NOI PRODUCŢII-RECORD
Însoţit de Silviu Curticeanu, şeful Cancelariei CC şi de Constantin David, ministrul Agriculturii, Ceauşescu a luat cunoştinţă de recoltarea orzului ca un proprietar de moşie. Şi-a extins inspecţia şi asupra celorlalte culturi. A tras cu mâna pe deasupra lanurilor de porumb, s-a preumblat prin câmpurile de sfeclă, a numărat spicele dintr-un metru pătrat cultivat cu grâu, apoi boabele celui mai arătos spic şi i-a minunat pe ceilalţi cu calculul său rapid. După înmulţirile secretarului general, se estima ca vara lui 1989 să fie timpul-record al agriculturii din România.
ECHILIBRISTICĂ ÎN STIL CONSACRAT
Cum să fii pe linie, asigurându-te de avantajele poziţiei de scriitor publicat de oficiosul partidului, fără să te râdă direct confraţii, era o artă a vremii. Puţini erau aleşii care-o stăpâneau. Reţetă bună a folosit poetul Gheorghe Tomozei în tableta "Eminescu un dar şi un dor". Fără să pomenească de Ceauşescu, a înzorzonat scheletul discursului oficial cu personaje istorice şi figuri de stil. "Spre a se naşte Mihai Eminescu, scria Tomozei, au vibrat sub vântul restriştii bărboşii daci ai Columnei traianice. Au plâns cu geana cronicarii vechimii. Fălosul cap al lui Miron Costin a fost culcat pe butucul călăului. Pentru ca el să ni se nască a schimbat Dimitrie Cantemir sceptrul voievodal pe sărmane scule de scris."
Şi aşa brodând pe modelul continuităţii cu elemente istorice, a ajuns şi la viaţa lui Eminescu. Care trăieşte, finalmente, prin "noi".
BURSA PERSONALITĂŢILOR CULTURALE
Rare erau prilejurile când în presa cotidiană centrală erau nominalizaţi protagoniştii evenimentelor culturale. Asemenea articole erau însă veritabile înştiinţări ale ierarhiilor oficializate de partid în respectiva branşă. Astfel de listă s-a publicat în relatarea despre simpozionul omagial consacrat centenarului Eminescu. Scînteia scrie că luaseră cuvântul la secţiunea poezie, proză, teatru: George Munteanu, Emil Rotaru, Ioana Em. Petrescu, Eugen Todoran (profesori universitari), Nicolae Dragoş (poet), Valeriu Râpeanu, Victor Crăciun, Valentin Silvestru şi Cornel Ungureanu (critici literari), Ion Drăgan (reprezentant la UNESCO), Hedi Hauser (Editura Kriterion), Maria Pongratz (redactor-şef la Szabad Szo). Academicienii Radu Voinea şi Ştefan Pascu, universitarii Ilie Bădescu, Nicolae Constantinescu şi Zoe Dumitrescu-Buşulenga, cercetătorii Simion Ghiţă, Nicolae Gogoneaţă şi Mircea Popa, criticii literari Zigu Ornea şi Dumitru Vatamaniuc au fost nominalizaţi în secţiunea ştiinţă, filosofie, publicistică.
ESTUL ŞI VESTUL
În vreme ce Nicolae Ceauşescu survola sudul României, de la Bonn se anunţa noutatea declaraţiilor lui Mihail Gorbaciov în recenta sa vizită din capitala Germaniei Federale. Şi ştirile agenţiei de presă poloneze ar fi fost interesante dacă s-ar fi publicat in extenso. Căci la Varşovia tocmai se încheiase prima rundă de convorbiri între Wojciech Jaruzelski, preşedintele Consiliului de Stat al RP Polone şi François Mitterand, preşedintele Franţei aflat acolo în vizită oficială.
