Pretutindeni în ţară, în toate cele 27.557 de unităţi şcolare, începea noul an de învăţământ. La Iaşi, cuplul Nicolae şi Elena Ceauşescu au deschis pentru ultima oară anul şcolar şi universitar. Despre încărcătura simbolică a capitalei moldave a vorbit Ceauşescu la adunarea populară din dimineaţa de vineri. După prânz, cei doi au plecat spre Suceava, umătoarea destinaţie de inspectat din programul lunii septembrie. Judeţele Timiş, Caraş-Severin şi Botoşani raportau producţii mari de floarea-soarelui. În cadrul "Zilelor culturii din Republica Democrată Germană", 15 septembrie a revenit muzicii.
EDIŢIE SPECIALĂ
De la ora 10 dimineaţa, posturile de radio şi de televiziune au avut o "ediţie specială", cum s-ar zice astăzi, pentru a prezenta în direct discursul de la Iaşi al singurului om "special" recunoscut ca atare. La adunarea populară din piaţa Ştefan cel Mare, în faţa a peste 100.000 de oameni, scria presa centrală, a vorbit în deschidere Maria Ghiţulică, prim-secretar al Comitetului Judeţean de Partid Iaşi. Deşi ocazionată de începerea anului şcolar, la miting n-au vorbit doar oamenii şcolii - profesori, elevi şi studenţi. Tovarăşei prim-secretar i-au urmat Mircea Anania, secretar al Comitetului de Partid al Întreprinderii de Material Rulant Paşcani, rectorul Politehnicii ieşene Cameluţa Beldie, Gheorghe Constantin, preşedinte la CAP Movileni, din partea studenţilor Liviu Pârvu, membru în conducerea Uniunii Asociaţilor Studenţilor Comunişti din Centrul Universitar Iaşi, apoi Gheorghe Buhac, director general al Combinatului de Utilaj Greu.
A urmat la cuvânt înaltul oaspete, iar finalul, cu mulţumiri şi noi angajamente, i-a aparţinut tot Mariei Ghiţulică.
ÎNVĂŢAŢI, ÎNVĂŢAŢI ŞI IAR ÎNVĂŢAŢI, DRAGI PRIETENI!
Într-un foarte lung discurs, Nicolae Ceauşescu a făcut apel la trecutul glorios al municipiului de pe Bahlui, l-a amintit fără să-i pomenească numele - pe domnitorul Alexandru Ioan Cuza, şi s-a arătat onorat să se afle la Iaşi în cel de-al 130-lea an scurs de la Unirea Principatelor. Adresându-se elevilor şi studenţilor cu apelativul "dragi prieteni", vorbitorul a grăiat următoarele: "Deoarece, practic, toţi copiii, toţi tinerii învaţă, adresez elevilor şi studenţilor, întregului tineret, chemarea de a învăţa, învăţa şi iar a învăţa! Nu există astăzi obligaţie patriotică şi revoluţionară mai înaltă decât aceea de a învăţa şi a învăţa, pentru toţi copiii şi tot întregul nostru tineret. Însuşiţi-vă, dragi prieteni, cele mai înalte cunoştinţe! Folosiţi la maximum condiţiile create de partid, de statul nostru, de popor, pentru a putea învăţa şi vă însuşi cele mai minunate cunoştinţe din toate domeniile! Faceţi astfel încât să creşteţi ca buni şi înaintaţi cetăţeni ai României socialiste, să asiguraţi întotdeauna, în veci de veci - ca să mă exprim astfel -, existenţa patriei şi poporului nostru, a limbii noastre, în rândul ţărilor independente ale lumii, împreună cu alte popoare!".
BUN VENIT BOBOCILOR ŞCOLII SUPERIOARE DE PARTID
În 1989, şi anul şcolar, şi cel universitar debutau deopotrivă la 15 septembrie. Începeau studiile şi cursanţii Academiei de Ştiinţe Social-Politice de la lângă CC al PCR, după cum suna denumirea oficială, mai cunoscută după numele "patronului spiritual", socialistul Ştefan Gheorghiu. Studenţii Academiei se pregăteau pentru carieră politică de înalt nivel şi se deosebeau de colegii lor din alte instituţii de învăţământ superior. Diferenţa principală consta în faptul că înscrierea nu se făcea îndată după terminarea liceului. Studenţii erau recrutaţi dintre "oamenii muncii", diploma de absolvent de "Ştefan Gheorghiu" certificând statutul de activist cu studii superioare. O primă triere o făcea chiar partidul, care decidea astfel cine este demn şi cine nu să beneficieze de pregătire politică avansată. Dosarul de admitere trebuia să conţină obligatoriu solide recomandări din partea organizaţiei de partid din care făcea parte candidatul, precum şi de la Comitetul Judeţean de Partid. Firesc, unele cereri erau respinse. Abia după ce se trecea hopul recomandărilor, candidatul se putea prezenta la examenul propriu-zis. În 1989, rector era Dumitru Popescu, fost şef al Secţiei de Propagandă şi Agitaţie, fost ministru al Culturii. Printre alţii, cursant al şcolii superioare de partid a fost şi disidentul Mircea Dinescu.
IAŞI - FUNDU MOLDOVEI VIA SUCEAVA
La amiază, cei doi Ceauşeşti au ajuns pe calea aerului în judeţul Suceava. Îi însoţeau, ca şi la Iaşi, Emil Bobu şi Silviu Curticeanu. Primirea s-a făcut după tipic: i-a întâmpinat primul secretar Costică Stoica; s-a intonat imnul, oaspeţii au degustat pâine cu sare, şoimii patriei şi pionierii autohtoni le-au oferit buchete de flori. Într-o maşină deschisă, Nicolae şi Elena Ceauşescu au străbătut apoi străzile principale din municipiul Suceava. După primirea oficială, elicopterul prezidenţial s-a ridicat a doua oară pe ziua respectivă, cu importanţi pasageri la bord. A zburat şi-a tot zburat, şi nu s-a oprit decât pe stadionul din Fundul Moldovei, unde avea treabă Ceauşeştii. În prezenţa ministrului Minelor, Irimie Catargiu, a lui Ioan Folea, şeful Centralei Geologiei Ceauşescu a inspectat Întreprinderea Minieră Fundu Moldovei, de unde se extrăgeau minereuri neferoase. La Dumbrăveni, cea mai mare comună din judeţul Suceava, a văzut Expoziţia realizărilor agriculturii judeţului Suceava, "vernisată" în prezenţa lui Constantin David, ministrul de resort.
SEARĂ DE JAZZ ŞI MUZICĂ CLASICĂ
În programul "Zilelor culturii din Republica Democrată Germană", ziua de 15 septembrie a fost dedicată muzicii. Vineri seară, la Ateneul Român a concertat Orchestra de Cameră a Filarmonicii din Halle. La Muzeul de Artă al RSR, muzicologul Petre Codreanu a comentat interpretarea dată de artişti români lucrărilor a opt compozitori est-germani. La Sala de concerte a Radiodifuziunii, formaţia Pascal von Wroblewski şi grupul Bajazzo au oferit un concert de jazz. În Iaşiul recent părăsit de Ceauşescu a cântat orchestra de cameră din Berlin "Concertini muzici", iar dirijorul Herbert Kegel a condus orchestra Filarmonicii din Cluj.