16 iulie 1989

16 iulie 1989, zi de duminică în care paginile ziarelor trebuiau totuşi umplute cu ceva. Cu ce? Bineînţeles, cu informaţii legate de succesele înregistrate în activitatea economică. Dar şi cu ştiri mai "uşoare", cum ar fi, spre exemplu, cele privitoare la "Cântarea României".

Seceriş diferenţiat
Considerată a fi o ramură de bază a economiei naţionale, agricultura românească se afla, în vara anului 1989, la "ora adevărului": campaniile de seceriş ale culturilor de păioase.

Rapoartele oficiale vorbeau despre obţinerea unor producţii record, de opt-zece tone la hectarul de teren. Dar, dacă ar fi anunţat doar succese pe toată linia, raportările ar fi devenit de-a dreptul plicticoase. Aşa că, fie chiar şi numai pentru "culoarea locală", uneori se vorbea şi despre anumite dificultăţi care, odată depăşite, ridicau valoarea victoriilor. La mijlocul lunii iulie 1989, autorităţile locale din Judeţul Satu Mare au anunţat că "în unităţile agricole socialiste s-a declanşat secerişul grâului, pe cele 58.875 de hectare ocupate cu această cultură".

Şi chiar de la începutul campaniei, s-a anunţat oficial că "Lucrările sunt foarte avansate la unităţile din consiliile agroindustriale Odoreu, Sanislău, Tăşnad şi Ardud. Unităţi de două ori fruntaşe: ele au fost şi primele care şi-au îndeplinit obligaţiile privitoare la livrarea grâului la fondul de stat". Dar aceste succese au presupus şi luarea unor măsuri deosebite, ieşite din tiparele rutinei de zi cu zi. O asemenea măsură a fost scoaterea specialiştilor din birouri şi trimiterea lor pe ogoare. Asta pentru că "Prezenţa specialiştilor pe câmp, la seceriş, este în aceste zile hotărâtoare. Cu atât mai mult cu cât funcţionarea defectuoasă a combinelor a dus la înregistrarea pierderii unor anumite cantităţi de boabe. Situaţie care a determinat acordarea unei atenţii deosebite la reglarea şi utilizarea corectă a masei de tăiere a combinei. Pentru eficientizarea operaţiunilor de recoltare a grâului, elevii au fost scoşi în câmp ca să recupereze spicele rămase pe urma combinelor. Toate aceste măsuri au fost însă îngreunate de faptul că în anumite zone din judeţului Satu Mare a plouat exact în această perioadă. Motiv pentru care autorităţile locale au decis ca secerişul să se facă diferenţiat, în funcţie de starea lanului de grâu".

Construcţii de locuinţe
Constructorii de obiective so-cial-culturale din judeţul Caraş-Severin au realizat şi dat în folosinţă, în perioada care a trecut din acest an, peste 900 de apartamente, precum şi alte obiective social-edilitare. Alte 2.100 de apartamente se află în prezent în construcţie în diferite stadii de execuţie. În anii care au trecut de la Congresul al IX-lea, zestrea edilitară şi urbanistică a judeţului a crescut cu peste 45.000 de apartamente, precum şi numeroase alte obiective de larg interes obştesc.

Modernizare la Galaţi
Chiar dacă perioada de recoltare a păioaselor aducea agricultura în prim-planul activităţii economice, nici activitatea industrială nu era uitată. În anul 1989 Combinatul Siderurgic Galaţi se afla în avangarda industriei noastre socialiste. Iar atunci, în iulie 1989, se vorbea cu mândrie despre modernizarea acestui obiectiv strategic. Petru Tudoran, secretar cu problemele economice al Comitetului de Partid al Platformei Siderurgice Galaţi, declara: "Se apreciază că, în perioada care a trecut din acest an, programul de modernizare se desfăşoară corespunzător, iar pe seama aplicării măsurilor scadente am reuşit să obţinem un spor de peste un miliard de lei".

Cântarea României
Cu doar câteva zile în urmă, Nicolae Ceauşescu visa la viitoarea elită românească alcătuită din "munci-tori - intelectuali". Dar asta nu era de ajuns. Muncitorii trebuiau să fie şi artişti. Iar de asta avea grijă Festivalul Naţional "Cântarea României". Pe 16 iulie 1989, s-a anunţat că printre artiştii patriei se numără şi câţiva muncitori talentaţi din Timişoara. "Oamenii muncii de la Întreprinderea «Electromotor» Timişoara, dovedesc că pot fi şi buni artişti ai scenei, pe lângă faptul că sunt buni făuritori de motoare electrice. Realitate care a fost demonstrată de faptul că, la ultima ediţie a festivalului, artiştii amatori din această întreprindere fruntaşă pe ramură au fost răsplătiţi cu nouă premii republicane. Astfel, fluieraşul Anghel Neculai a câştigat locul I la solişti instrumentişti de muzică populară. Ioana Sălăjan a obţinut locul întâi la grafică, iar Cristina Renard tot locul I, la pictură. Nu mai puţin importante au fost şi premiile obţinute de formaţia de muzică uşoară «Rebus», precum şi cele acordate caricaturistului Radu Cleţiu ori ale «Ansamblul folcloric de obiceiuri», format din angajaţi ai întreprinderii."

 Depăşiri la export
Unităţile economice din judeţul Bihor şi-au depăşit cu 4,2% sarcinile de plan la export. Între unităţile cu realizări deosebite la acest indicator s-au numărat "Combinatul de prelucrare a lemnului", "Întreprinderea Mecanică şi piese de schimb", "Metalica" şi "Sinteza". Succesele lor a avut la bază "îmbunătăţirea şi creşterea performanţelor tehnice şi calitative ale produselor destinate exportului, precum şi lărgirea sortimentelor oferite partenerilor străini".

Ziua Irakului
Cu ocazia zilei naţionale a Republicii Irak , tovarăşul Nicolae Ceauşescu i-a adresat preşedintelui Saddam Hussein o telegramă de felicitare care se încheia prin cuvintele: "Îmi exprim convingerea că relaţiile de prietenie şi colaborare dintre ţările noastre se vor întări şi amplifica în continuare, spre binele popoarelor român şi irakian, al cauzei păcii şi înţelegerii internaţionale".

Artă populară
Alături de teza "continuităţii de locuire a poporului român în spaţiul carpato-danubiano-pontic", teza "unităţii naţionale" a fost unul dintre subiectele culturale cel mai intens dezbătute în România socialistă. Iar ştiinţa etnografiei era argumentul cel mai ilustrativ al acestei continuităţi. La 16 iulie 1989, la muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca s-a deschis expoziţia cu tema "Valori ale artei populare româneşti sub semnul unităţii naţionale". Organizată în colaborare cu Muzeul Satului şi de Arta Populară din Bucureşti, Muzeul Banatului din Timişoara şi Complexele muzeale din Craiova, Suceava, Baia Mare şi Tg. Jiu, expoziţia urmărea să pună în lumină "unitatea zonelor etnografice ale ţării, profilul spiritual şi cultural unitar al întregului teritoriu al patriei".