La Palatul Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu primea oameni de afaceri japonezi. Din industrie, ştirile zilei erau amestecate, şi mai bune, şi mai rele.
Avioane TAROM se declarau gata să ducă turişti spre litoral şi în Delta Dunării. La fotbal, echipa României întrecea Bulgaria la un gol diferenţă, iar la Beijing, Mihail Gorbaciov întâlnea o legendă vie a comunismului chinez.
OAMENI DE AFACERI JAPONEZI PRIMIŢI DE CEAUŞESCU
Marţi, 16 mai, Nicolae Ceauşescu, în calitatea sa de şef al statului român, întâlnea la sediul Consiliului de Stat participanţii la lucrările celei de-a 11-a sesiuni a Comitetului Economic Mixt România-Japonia, desfăşurate la Bucureşti. Partea română, în frunte cu Nicolae Ceauşescu, era interesată să crească volumul schimburilor comerciale cu toate ţările lumii, dacă s-ar fi putut. Japonia era şi atunci o mare putere economică pe plan mondial, şi România avea tot interesul să o cultive.
RULMENŢII DE ALEXANDRIA, CU TEHNOLOGIE NIPONĂ
Pentru prima dată, ţara noastră stabilise relaţii diplomatice cu Imperiul Nipon în 1917. Relaţiile bilaterale au fost influenţate, fireşte, de evoluţiile internaţionale. O vreme au fost sistate, pentru a se relua în 1959. Cinci ani mai târziu, misiunile celor două ţări au primit statutul de ambasadă - maximul în ierahia diplomatică. În materie economică, România şi Japonia semnaseră în 1969 un acord comercial şi de navigaţie, în baza căruia întreprinderile din România puteau colabora cu firme japoneze. Bunăoară, fabrica de rulmenţi din Alexandria, judeţul Teleorman, înfiinţată în 1974, era dotată cu utilaje importate din Ţara Soarelui-Răsare. În 1989, la Alexandria se produceau rulmenţi atât pentru piaţa internă, cât şi pentru export.
SARCINI ŞI REALIZĂRI
La rubrica "În spiritul sarcinilor subliniate la Plenara CC al PCR", redactorii de la Scînteia s-au interesat la mai multe întreprinderi din ţară cum stau cu îndeplinirea planului. Răspunsul, fireşte, a fost pozitiv, şi numai bun de scos în titlu: "Producţia fizică, realizată ritmic, integral!" În mare, per ansamblul economiei, toată lumea stătea bine, realiza şi depăşea planul. Luând caz cu caz, în unităţile economice se găseau şi neîmpliniri. Situaţie sesizată şi sintetizată de creatorii de umor: deşi nimeni nu lucrează, totdeauna planul se realizează.
O VESTE BUNĂ, ŞI UNA REA
La 16 mai, una dintre protagonistele rubricii "stimaţi tovarăşi, mai sunt şi greşeli" - nescrisă cu litere pe hârtia tipografică, dar prezentă printre rânduri -, a fost tocmai Întreprinderea de rulmenţi Alexandria, construită cu sprijin japonez. La faţa locului, corespondentul Scînteii observase o parte bună şi una rea. Partea bună era că întreprinderea făcuse mai mulţi rulmenţi decât scria în planul de producţie, sau, cel puţin, aşa declara sub semnătură Stan Ştefan. Partea rea - rulmenţii nou-nouţi rămăseseră "pe stoc" în magaziile şi depozitele fabricii. Din diferite motive, întreprinderea nu onorase obligaţiile contractuale de a livra o anumită cantitate de produse la termenele convenite între părţi.
NOUTĂŢI DE LA TAROM PENTRU SEZONUL ESTIVAL
Cu o zi înainte, sezonul turistic estival fusese oficial deschis. Începând de la 16 mai, turiştii dornici
să-şi petreacă vacanţa la Marea Neagră sau în Delta Dunării puteau ajunge la destinaţie şi cu avionul. Zilnic, cu excepţia duminicilor, între Bucureşti şi Tulcea zburau două avioane, unul dimineaţa şi altul
după-amiaza, acoperind zborurile RO 31/32 şi RO 35/36. TAROM îi mai anunţa pe cei care voiau să ajungă din Bucureşti la Constanţa că aeronavele cursei RO 143/144 aveau să zboare direct, fără escală la Tulcea.
MESERIA, ÎNAINTE DE TOATE
În 1989, învăţământul mediu şi superior trebuia musai legat de producţie. Teoretic, liceele şi facultăţile pregăteau specialiştii necesari economiei naţionale. Bunăoară, elevii Liceului Agroindustrial din Scorniceşti erau şcoliţi pentru meserii precum zootehnist, mecanizator, veterinar, horticultor-mecanizator fermă pomicolă, mecanic agricol, preparator produse din carne, lapte, legume şi fructe. Ştefan Motcă, directorul liceului, explica cititorilor ziarului Scînteia ce înseamnă aceste meserii, care astăzi sună aproape exotic: "meseria de zootehnist mecanizator presupune specializări pentru creşterea fiecărei specii de animale domestice; meseria de horticultor-mecanizator presupune cunoştinţe de legumicultură, pomicultură, floricultură".
DIN NOU EMINESCU
Din "suita de manifestări" dedicate Centenarului Mihai Eminescu, marţi, 16 mai, la Casa Culturii Republicii Socialiste Cehoslovace, dr Libusa Vajdova de la Academia Slovacă de Ştiinţe din Bratislava, a susţinut prelegerea "Receptarea operei lui Mihai Eminescu în literatura cehă şi slovacă". Gazda manifestării - Casa Culturii Cehoslovace - continua activitatea Institutului ceho-român apărut la Bucureşti în 1927 şi desfiinţat în timpul războiului.
ROMÂNIA ÎNTRECEA BULGARIA LA FOTBAL
Echipele de fotbal ale României şi Bulgariei se întreceau la Bucureşti pentru a-şi asigura participarea la Campionatul Mondial organizat în 1990 de Italia. Meciul s-a jucat pe stadionul Giuleşti din Capitală şi s-a terminat cu scorul de 2-1 în favoarea fotbaliştilor români.
ÎNTÂLNIRE ISTORICĂ LA BEIJING
Mihail Gorbaciov, liderul Uniunii Sovietice, vizita în acele zile China. Istoria relaţiilor sovieto-chineze era mai mult complicată decât lungă. În anii '60, între cele două forţe ale comunismului mondial începuse lupta pentru supremaţie. Prezenţa lui Gorbaciov la Beijing însemna că liderul sovietic avea planuri şi pentru dosarul sovieto-chinez. Marţi, 16 mai, l-a întâlnit pe Deng Xiaoping, la acel moment preşedintele Comisiei Militare a Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez. Gazda avea în spate o carieră politică lungă şi sinuoasă. Aflat succesiv când în nucleul puterii, când pe marginea prăpastiei, Deng Xiaoping era oricum o figură legendară a comunismului chinez.
Citește pe Antena3.ro