x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

17 decembrie 1989

0
Autor: Alexandra Zotta 17 Dec 2009 - 00:00
La Timişoara continua revolta anticomunistă, dar şi acţiunea "for­ţe­lor de ordine". La finalul zilei, ora­şul a fost "inspectat" de Ion Co­man, Ilie Matei şi Ştefan Guşă, după ce pro­testele se domoliseră. În restul ţării părea linişte: în judeţul Braşov fu­sese dată în folosinţă hidrocentrala de la Viştea, iar responsabilii satelor se pregăteau de recen­să­mâ­n­tul ge­neral al animalelor, din ianuarie.


ARDE TIMIŞOARA!

Nemulţumit de felul în care reacţionaseră "forţele de ordine" cu o zi înainte la Timişoara, Nicolae Ceauşescu a convocat şedinţa CPEx, unde a dispus reprimarea urgentă a revoltei. Însă locuitorii oraşului îşi pierduseră frica, ieşind în continuare în număr mare pe străzi. Manifestanţii au încercat să incendieze sediul Comitetului Judeţean de Partid, socotit de ei simbolul regimului. Pe străzi au continuat ciocnirile violente, soldate cu morţi şi răniţi.


HIDROCENTRALE NOI PE OLT
Hidrocentrala Viştea a intrat în lu­cru cu al doilea grup de 7,1 MW şi funcţiona la întreaga capacitate de 14,2 MW. De puţin timp fusese finalizată şi hidrocentrala Voila şi urma Mândra în cadrul amenajării râului Olt în zonele Hoghiz, Făgăraş şi Avrig.


DEPĂŞIRI DE PLAN LA RULMENTUL

După ce în luna Congresului anunţa depăşirea planului cu 54,6%, întreprinderea braşoveană "Rulmentul" ridicase sporurile de producţie la peste 76,5 milioane de lei.
"Bunele rezultate obţinute în acest al patrulea an al cincinalului dezvoltării intensive se datorează acoperirii din vreme a planului cu contracte şi comenzi ferme, reprezentând în prezent 106,4%. Pe de altă parte, ponderea produselor de nivel tehnic şi calitativ mondial ridicat se situează la 91,8% din producţia marfă realizată."


PREGĂTIRI PENTRU RECENSĂMÂNT
Presa oficială anunţa deja recensământul animalelor domestice, care urma să aibă loc în perioada 10-18 ianua­rie 1990. "În Raportul prezentat de Nicolae Ceauşescu se subliniază cu claritate sarcinile care revin organelor şi organizaţiilor de partid, organelor agricole, conducerilor de unităţi, specialiştilor în vederea creşterii puternice, în special a numărului de bovine şi ovine la care există o anumită rămânere în urmă. Fundamentarea măsurilor tehnice şi organizatorice care se impun pentru realizarea sarcinilor care revin zootehniei impune obţinerea, încă de la începutul anului 1990, a unor informaţii detaliate referitoare la numărul de animale şi la potenţialul productiv al acestora, aflate în unităţile agricole de stat şi cooperatiste, precum şi în gospodăriile populaţiei."
Conform legii planului de dezvoltare, la sfârşitul anului 1990 trebuia să se ajungă la 9,5 milioane de bovine, 13 milioane de porcine, 29 milioane de ovine.


A ÎNCEPUT VACANŢA DE IARNĂ

"Copiii, scria presa, după o sârguincioasă învăţătură de-a lungul primului trimestru şcolar, vor şi pot să se bucure în voie, să se recreeze, să se joace, să schieze, să pa­ti­neze, să sănieze şi, mai ales, să se pregătească să-l aştepte cu aceeaşi emoţie dintotdeauna pe Moş Gerilă cu darurile sale." În Braşov, la ora 10:00 avea loc deschiderea festivă a Orăşelelor copiilor din Parcul Central şi din alte cartiere. Programul zilei era unul încărcat, organizarea implicând atât şco­lile, cât şi echipe de artişti amatori şi profesionişti. În vacanţa de iarnă, şcolarii puteau participa la acţiunile de la cluburi, la concursuri sportive, culturale, distractive, la carnavaluri etc. "A venit deci vacanţa şi cu siguranţă va fi din nou zăpadă, va ninge frumos, cu fulgi mari, iar voi, copiii, o să vă puteţi bucura în voie de ea, căci nimic nu este mai minunat decât un râs limpede de copil, decât nişte ochi strălucind de fericire, nişte obraji îmbujoraţi de joacă şi ger într-o vacanţă de iarnă cu multă şi bogată zăpadă."


PROGRAM CINEMATOGRAFIC

În Capitală, Întreprinderea Cinematografică Municipală a iniţiat un program pentru vacanţa de iarnă. Până la 7 ia­nuarie 1990 erau programate la cinematografele "Cosmos", "Cotroceni", "Cultural", "Doina", "Drumul Să­rii", "Fe­ren­tari", "Flamura", "Floreasca", "Giuleşti", "Pacea" şi "Timpuri Noi" pelicule "inspirate din universul co­pi­lă­ri­ei şi adolescenţei", grupate sub genericul Film-cultură-educaţie. Printre titluri se numărau "Suntem copiii planetei Pământ", "Ion Creangă şi lumea minunată a co­pi­lă­ri­ei", "Poveşti nemuritoare" şi "Medalion Ion Popescu-Go­po".


MODA LUNII DECEMBRIE
Între culorile anului şi mai ales în toiul iernii, creatorii de modă recomandau bejul, mai ales în croiala mantoului, a jachetei, a fustelor şi a rochiilor, piese de bază în garderoba feminină. Aceste ţinute puteau fi accesorizate cu fulare, eşarfe, bascuri în culori vii, dacă nu asortate, măcar complementare. Dintre culorile aprinse era indicat mai ales roşul, "dar tot atât de frumoasă este şi gama maroului pentru poşete, cizme, ca şi pentru fular sau căciuliţă". Întotdeauna la modă, şi în sezonul de iarnă erau recomandate hainele negre sau în culori închise. Ca modele, se purtau fustele drepte, care acoperă genun­chiul şi, pentru a rămâne comodă, încreţită din şold. Bluzele erau lărguţe, prinse într-o platcă, cu mâneci dacă nu bogate, atunci lejere, cu guler rotund sau închis. "Iar sub guler, din acelaşi material, înnodaţi o eşarfă, care va aduce un plus de farmec întregii dvs. ţinute", recomanda Aneta Popescu, autoarea cronicii modei din revista Femeia.
Citeşte mai multe despre:   jurnalul zilei

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de