Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La Timişoara continua revolta anticomunistă, dar şi acţiunea "forţelor de ordine". La finalul zilei, oraşul a fost "inspectat" de Ion Coman, Ilie Matei şi Ştefan Guşă, după ce protestele se domoliseră. În restul ţării părea linişte: în judeţul Braşov fusese dată în folosinţă hidrocentrala de la Viştea, iar responsabilii satelor se pregăteau de recensământul general al animalelor, din ianuarie.
ARDE TIMIŞOARA!
Nemulţumit de felul în care reacţionaseră "forţele de ordine" cu o zi înainte la Timişoara, Nicolae Ceauşescu a convocat şedinţa CPEx, unde a dispus reprimarea urgentă a revoltei. Însă locuitorii oraşului îşi pierduseră frica, ieşind în continuare în număr mare pe străzi. Manifestanţii au încercat să incendieze sediul Comitetului Judeţean de Partid, socotit de ei simbolul regimului. Pe străzi au continuat ciocnirile violente, soldate cu morţi şi răniţi.
HIDROCENTRALE NOI PE OLT
Hidrocentrala Viştea a intrat în lucru cu al doilea grup de 7,1 MW şi funcţiona la întreaga capacitate de 14,2 MW. De puţin timp fusese finalizată şi hidrocentrala Voila şi urma Mândra în cadrul amenajării râului Olt în zonele Hoghiz, Făgăraş şi Avrig.
DEPĂŞIRI DE PLAN LA RULMENTUL
După ce în luna Congresului anunţa depăşirea planului cu 54,6%, întreprinderea braşoveană "Rulmentul" ridicase sporurile de producţie la peste 76,5 milioane de lei.
"Bunele rezultate obţinute în acest al patrulea an al cincinalului dezvoltării intensive se datorează acoperirii din vreme a planului cu contracte şi comenzi ferme, reprezentând în prezent 106,4%. Pe de altă parte, ponderea produselor de nivel tehnic şi calitativ mondial ridicat se situează la 91,8% din producţia marfă realizată."
PREGĂTIRI PENTRU RECENSĂMÂNT
Presa oficială anunţa deja recensământul animalelor domestice, care urma să aibă loc în perioada 10-18 ianuarie 1990. "În Raportul prezentat de Nicolae Ceauşescu se subliniază cu claritate sarcinile care revin organelor şi organizaţiilor de partid, organelor agricole, conducerilor de unităţi, specialiştilor în vederea creşterii puternice, în special a numărului de bovine şi ovine la care există o anumită rămânere în urmă. Fundamentarea măsurilor tehnice şi organizatorice care se impun pentru realizarea sarcinilor care revin zootehniei impune obţinerea, încă de la începutul anului 1990, a unor informaţii detaliate referitoare la numărul de animale şi la potenţialul productiv al acestora, aflate în unităţile agricole de stat şi cooperatiste, precum şi în gospodăriile populaţiei."
Conform legii planului de dezvoltare, la sfârşitul anului 1990 trebuia să se ajungă la 9,5 milioane de bovine, 13 milioane de porcine, 29 milioane de ovine.
A ÎNCEPUT VACANŢA DE IARNĂ
"Copiii, scria presa, după o sârguincioasă învăţătură de-a lungul primului trimestru şcolar, vor şi pot să se bucure în voie, să se recreeze, să se joace, să schieze, să patineze, să sănieze şi, mai ales, să se pregătească să-l aştepte cu aceeaşi emoţie dintotdeauna pe Moş Gerilă cu darurile sale." În Braşov, la ora 10:00 avea loc deschiderea festivă a Orăşelelor copiilor din Parcul Central şi din alte cartiere. Programul zilei era unul încărcat, organizarea implicând atât şcolile, cât şi echipe de artişti amatori şi profesionişti. În vacanţa de iarnă, şcolarii puteau participa la acţiunile de la cluburi, la concursuri sportive, culturale, distractive, la carnavaluri etc. "A venit deci vacanţa şi cu siguranţă va fi din nou zăpadă, va ninge frumos, cu fulgi mari, iar voi, copiii, o să vă puteţi bucura în voie de ea, căci nimic nu este mai minunat decât un râs limpede de copil, decât nişte ochi strălucind de fericire, nişte obraji îmbujoraţi de joacă şi ger într-o vacanţă de iarnă cu multă şi bogată zăpadă."
PROGRAM CINEMATOGRAFIC
În Capitală, Întreprinderea Cinematografică Municipală a iniţiat un program pentru vacanţa de iarnă. Până la 7 ianuarie 1990 erau programate la cinematografele "Cosmos", "Cotroceni", "Cultural", "Doina", "Drumul Sării", "Ferentari", "Flamura", "Floreasca", "Giuleşti", "Pacea" şi "Timpuri Noi" pelicule "inspirate din universul copilăriei şi adolescenţei", grupate sub genericul Film-cultură-educaţie. Printre titluri se numărau "Suntem copiii planetei Pământ", "Ion Creangă şi lumea minunată a copilăriei", "Poveşti nemuritoare" şi "Medalion Ion Popescu-Gopo".
MODA LUNII DECEMBRIE
Între culorile anului şi mai ales în toiul iernii, creatorii de modă recomandau bejul, mai ales în croiala mantoului, a jachetei, a fustelor şi a rochiilor, piese de bază în garderoba feminină. Aceste ţinute puteau fi accesorizate cu fulare, eşarfe, bascuri în culori vii, dacă nu asortate, măcar complementare. Dintre culorile aprinse era indicat mai ales roşul, "dar tot atât de frumoasă este şi gama maroului pentru poşete, cizme, ca şi pentru fular sau căciuliţă". Întotdeauna la modă, şi în sezonul de iarnă erau recomandate hainele negre sau în culori închise. Ca modele, se purtau fustele drepte, care acoperă genunchiul şi, pentru a rămâne comodă, încreţită din şold. Bluzele erau lărguţe, prinse într-o platcă, cu mâneci dacă nu bogate, atunci lejere, cu guler rotund sau închis. "Iar sub guler, din acelaşi material, înnodaţi o eşarfă, care va aduce un plus de farmec întregii dvs. ţinute", recomanda Aneta Popescu, autoarea cronicii modei din revista Femeia.
