17 octombrie 1989

Inginerii români căutau soluţii pentru folosirea biogazului ca sursă al­ternativă de energie. Sovieticii pre­zenţi la Târgul Internaţional Bu­cu­­reşti au declarat că România ocupa lo­cul I între ţările de la care URSS-ul im­porta utilaje şi instalaţii pe­tro­liere.


ŢARA, PE "BIOGAZ"
La sfârşitul anilor '80, în Ro­mâ­nia apăruse moda "biogazului", considerat, pe atunci viitorul în­lo­cui­tor, deosebit de ieftin, al carbu­ran­ţilor clasici. Adaptate special pentru a putea consuma acest com­bustibil neconvenţional, foarte multe dintre autobuzele acelor vremuri circulau prin oraşe având in­sta­late deasupra lor nişte rezervoa­re lungi, asemănătoare unor bombe. Pa­rafrazând cu mult mai celebrul nume al bombei ato­mi­ce "Enola Gay", românii le ziceau tiribombelor instalate pe autobuze "Elena Gay". Directiva folosirii biogazului fusese dată de câţiva ani, dar la Plenara CC al PCR din vara anului 1989 Nicolae Ceauşescu a revenit cu precizări:
"Este necesar să trecem, încă din acest cincinal, de anul viitor, la utilizarea mai largă a surselor de energie neconvenţională, astfel încât, prin folosirea biogazului, a biomasei, a energiei solare şi a celei eoliene să se asigure în întregime, necesarul de energie al tuturor localităţilor rurale, pentru a nu se mai apela la sistemul energetic naţional". Bineînţeles că aceste cu­vinte nu au rămas nebăgate în seamă, iar în octombrie 1989, mulţi specialişti le-au preluat "din zbor" şi le-au dus pe noi culmi. Atunci, inginerul Corneliu Craiu, director al Institutului de Cercetări şi Proiectări pentru Epurarea apelor Reziduale afirma: "După cum demonstrează cercetările, biogazul, produs în instalaţii simple, ieftine este şi poate fi, una dintre sursele de energie neconvenţională cu o largă arie de răspândire şi utilizare."    


EXPORTĂM ÎN URSS
Prezent la Târgul Internaţional Bucureşti, Andrei Babescu, directorul pavilionului URSS a declarat la 17 octombrie 1989: "Uniunea Sovietică este un participant tra­diţional la TIB, unde expune o serie de produse reprezentative din cele mai diverse domenii de activitate. Eu personal mă aflu pentru a treia oară la acest târg internaţional şi doresc să evidenţiez faptul că am regăsit ţara dumnea­voastră din ce în ce mai dezvoltată din punct de vedere economic. În acest mo­ment, România ocupă locul I între ţările de la care noi importăm utilaje şi instalaţii petroliere, pe locul II în domeniul materialului rulant şi a maşinilor grele şi pe locul IV în ceea ce priveşte maşinile agricole şi nave. În cadrul ediţiei din acest an a Târgului, am analizat şi identificat noi domenii în care să extindem relaţiile noastre de colaborare atât în ceea ce priveşte livrarea de mărfuri complexe, cât şi pentru construirea în comun a unor obiective industriale importante.


TESTE ÎN TRAFIC
Printre modalităţile de sondare a stării de disciplină şi a cunoş­tinţelor pe care le au  participanţii la traficul rutier folosite de Serviciul Circulaţie din cadrul Miliţiei Capitalei s-au numărat şi testele fulger la care au fost supuşi, prin sondaj, o serie de conducători auto. Un astfel de test, efectuat la mijlocul lunii octom­brie, a sondat cunoştinţele teore­ti­ce ale unui eşantion de câteva zeci de şoferi- ama­tori şi profesionişti, privitoare la cunoaşterea unora dintre cele mai elementare prevederi ale Re­gulamentului de Circulaţie. Atunci, rezultatele tes­telor au fost de-a dreptul îngrijorătoare: un mare număr de şoferi habar nu aveau ce prevăd articolele celebrului Regulament. Mai mult decât atât, câţiva dintre cei chestionaţi au susţinut că "la câtă experienţă practică au ei, nu mai este cazul să-şi încarce me­moria cu tot soiul de acte normative". Contrar acestei opinii pline de autosuficienţă, 40% din şoferii testaţi au susţinut că indicatorul "Oprire interzisă" ar marca "Parcarea interzisă."  


"LE MATIN DU SAHARA"
Relaţiile economice fructuoase, stabilite de mult timp între România şi Maroc, au fost reflectate, pe larg, în presa care apărea în această ţară africană. Astfel, în ziarul Le Matin du Sahara se menţiona că "în forme multiple, şi în continuă dezvoltare, relaţiile marocano-române oferă exemplul a ceea ce poate fi o cooperare reciproc avantajoasă între ţări cu  regimuri politice diferite". În continuare ziarul marocan evidenţia participarea României la extinderea şi modernizarea portului Nador, la construirea portului Ras-Kebdana, plus numeroase alte lucrări portuare. Aparţinând "Grupului celor 77" şi întâlnindu-se la sesiunile GATT sau în cadrul mişcării ţărilor nealiniate, România şi Marocul dădeau exemplu de modul în care două ţări puteau şi trebuiau să coopereze în numeroase domenii economice, cât şi în cadrul vieţii politice internaţionale, pe baza egalităţii şi a avantajului reciproc.


AFACEREA "ORIZONT"
În toamna anului 1989, produsele alimentare şi în mod deosebit carnea, începuseră să se găsească din ce în ce mai greu. Motiv pentru care autorităţile au început să caute tot felul de "ţapi ispăşitori" pentru a explica această situaţie. Iar cei mai la îndemână erau, bineînţeles, lucrătorii comerciali din alimentaţia publică. Astfel, la 17 octombrie 1989, opiniei publice i s-au prezentat câteva cazuri de asemenea vinovaţi, descoperiţi în urma unor controale efectuate de organele abilitate ale statului. Aceasta a fost situaţia economică pe fundalul căreia populaţia Ca­pitalei a aflat "cu indignare" despre scandalul "Restaurantul Orizont". În presa centrală din acea zi şi din cele următoare s-a anunţat că: "Dintre cele mai grave aspecte rezultate în urma acestor controale, de o gravitate deosebită s-a dovedit a fi sfidarea populaţiei prin specularea unor anumite produse". Concret, vinovatul era Va­sile Gheorghe, responsabilul res­tau­rantului  "Orizont" din su­bor­dinea IAPL Cotroceni. El a fost acuzat atunci că deţinea în magazia unităţii sale 3.363 kilograme de carne şi alte 347 kilograme de produse diverse din carne, cantităţi mult peste necesităţile curente ale restaurantului, produse care urmau să aibă "o destinaţie ili­cită". Ancheta efectuată atunci a scos la iveală faptul că "afacerea Orizont" era cu mult mai întinsă şi avea ramificaţii atât la ICCIR din Bucureşti, cât şi la ICCIR "Ulmeni" din judeţul Călăraşi. Iar reacţia opiniei publice a fost pe măsura acestor dezvăluiri. Daniela Cicioiu, secretar al Comitetului UTC din IAP "Amzei" a declarat, plină de indignare: "De ce să nu o spunem deschis? Faptul că, în mod banditesc au fost sustrase din circui­tul comercial al sectorului şi chiar al Capitalei importante cantităţi de alimente a privat diferite categorii de oameni ai muncii de dreptul de a se aproviziona în condiţii normale".