Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deşi revoluţia de la Timişoara prindea contur, Nicolae Ceauşescu a acceptat invitaţia preşedintelui Republicii Islamice Iran, Ali Akbar Hashemi Rafsanjani. După ce au discutat câteva minute în salonul de onoare al aeroportului, cei doi preşedinţi s-au îndreptat, într-un automobil escortat de motociclişti, spre Palatul Saadabad, reşedinţa rezervată oaspetelui român. În agricultură se desfăşura campania de reparaţii în unităţile de mecanizare.
PRIMIREA OFICIALĂ, LA TEHERAN
Luni, 18 decembrie, 13:30 - aeronava prezidenţială a României a aterizat pe Aeroportul Mehrabad din Teheran. Deşi revoluţia de la Timişoara prindea contur, Nicolae Ceauşescu a acceptat invitaţia preşedintelui Republicii Islamice Iran, Ali Akbar Hashemi Rafsanjani. "Vizita preşedintelui României în Iran pune în evidenţă dorinţa celor două ţări de a conlucra tot mai strâns, atât pe plan bilateral, cât şi în sfera vieţii internaţionale, de a contribui activ la edificarea unui climat de pace, înţelegere şi colaborare în lume", scria Scînteia. La coborâre, "Tovarăşul" a fost întâmpinat de omologul său iranian, apoi un grup de copii i-a oferit flori. În cinstea liderului de la Bucureşti, aeroportul a fost împodobit cu drapelele de stat ale României şi Iranului. S-au intonat imnurile celor două ţări, s-a dat onorul şi au fost prezentate cele două grupuri de oficialităţi. În Orient, Nicolae Ceauşescu plecase fără soţie. Îi luase, în schimb, pe Ion Radu (viceprim-ministru al Guvernului) şi pe Ion Stoian (ministru al Afacerilor Externe).
ATMOSFERĂ "DE CALDĂ PRIETENIE"
După ce au discutat câteva minute în salonul de onoare al aeroportului, cei doi preşedinţi s-au îndreptat, într-un automobil escortat de motociclişti, spre Palatul Saadabad, reşedinţa rezervată oaspetelui român. Aici s-a desfăşurat şi dineul oficial, la care Nicolae Ceauşescu şi Ali Akbar Hashemi Rafsanjani au cuvântat pe rând.
În cadrul convorbirilor oficiale s-a abordat subiectul extinderii şi diversificării colaborării economice, îndeosebi a cooperării în producţie, în domeniile petrolului, petrochimiei, construcţiei de maşini şi agriculturii. "Acestea sunt temeiurile pentru care opinia publică iraniană a salutat cu satisfacţie prezenţa pe pământul Iranului a distinsului oaspete român, scria presa vremii. Cercurile politice, presa şi radioteleviziunea manifestă un interes deosebit faţă de actuala vizită a preşedintelui României, subliniind prestigiul de care se bucură în lume personalitatea tovarăşului Nicolae Ceauşescu, activitatea sa prodigioasă consacrată dezvoltării ţării, înfăptuirii dezarmării şi asigurării păcii pe planeta noastră." Conform comunicatului oficial, primirea oaspetelui, convorbirile dintre lideri, vizita pe principalele artere ale oraşului, întâlnirile cu presa şi cu poporul iranian "s-au desfăşurat într-o atmosferă de caldă prietenie şi înţelegere reciprocă."
DISCUŢII ROMÂNO-IUGOSLAVE ÎN CAPITALĂ
Ţara arde şi baba se piaptănă, spune înţelepciunea populară. Cam aceeaşi semnificaţie o avea şi întâlnirea dintre comuniştii români şi cei iugoslavi. La Bucureşti începuseră lucrările celei de-a XIX-a sesiuni a Comisiei mixte româno-iugoslave de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică.
Delegaţiile erau conduse de Ioan Ungur (ministrul Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale) din partea României şi Stevan Santo (secretar federal pentru energetică şi industrie) din partea RSF Iugoslavia. În cadrul lucrărilor au fost puse în discuţie "acţiuni şi căi menite să conducă la dezvoltarea în continuare a colaborării şi cooperării economice şi tehnico-ştiinţifice în domenii de interes comun, la creşterea şi diversificarea schimburilor reciproce de mărfuri".
SEZONUL REPARAŢIILOR
În agricultură se desfăşura campania de reparaţii în unităţile de mecanizare. În judeţul Dâmboviţa se înfiinţase încă de la începutul lunii Centrul de Reparaţii pentru Utilaje Agricole Târgovişte, "o concentrare deosebită de utilaje, instalaţii, aparatură pentru măsurători şi probe care sunt amplasate pe fluxuri de reparaţii şi fabricaţie după o concepţie întemeiată pe rigoare şi profesionalism", după cum scria presa locală.
Şi la Brăila, oraş "Erou al Noii Revoluţii Agrare" pe 1989, după un an de muncă, utilajele intrau în ateliere. Recondiţionările se făceau în trei ateliere de reparat motoare, la Romanu, 1 Mai Brăila şi Bărăganu. La Viziru funcţiona un centru de reparaţii capitale la tractoare şi echipament electric. Pentru asigurarea pieselor de schimb prin recuperare urmau a fi casate 329 de tractoare, şase combine de recoltat sfeclă, 136 de combine de recoltat cereale păioase, 209 combine de recoltat porumb, 262 semănători, 141 maşini de pregătit solul, 33 de maşini de recoltat furaje, toate trecute de "vârsta industrială".
CÂNTAREA ROMÂNIEI, LA CONSTANŢA
Fluieraşii de la Negureni (jud. Constanţa) au fost răsplătiţi cu premii la cea de-a VII-a ediţie a Festivalului naţional "Cântarea României". Virtuozii Gheorghe Petcu, Ion Dumitru, Constantin Stoienciu, Lazăr Rotaru şi Mariana Crângaşu se remarcaseră. Pentru zilele următoare, artiştii pregăteau concerte în localităţile dobrogene Negureni, Viile şi Ion Corvin.
Citește pe Antena3.ro
