Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La primele ore ale dimineţii, maşinăria zburătoare s-a coborât pe stadionul din capitala de judeţ, ticsit cu locuitori ai oraşului şi din localităţile învecinate, asigura Scînteia. Nicolae şi Elena au fost întâmpinaţi de Elena Nae, prim-secretar al Comitetului Judeţean de Partid, după care s-au bifat etapele obişnuite ale programului. Întreprinderea de Fier din Vlăhiţa găsise soluţii tehnice pentru îmbunătăţirea cilindrilor produşi pentru Combinatul de Oţeluri Speciale din Târgovişte. Mărfuri româneşti erau expuse la Târgul Internaţional de Toamnă de la Zagreb. La Moscova, pianistul Dan Grigore concerta alături de Filarmonica "George Enescu", cu ocazia "Zilelor Culturii Româneşti" în Uniunea Sovietică.
ELECTRONICE ŞI TEXTILE VERIFICATE DE CEAUŞESCU
Aflaţi de-o zi în judeţul Botoşani, cei mai importanţi "fii ai ţării" nu ajunseseră încă în municipiul reşedinţă de judeţ. Elicopterul folosit de cei doi Ceauşeşti aterizase duminică dimineaţa în comuna Trestiana, după care au mers la Dorohoi.
Botoşaniul fusese trecut pe listă în dreptul zilei de luni. După ceremonia primirii de pe stadion, Nicolae şi Elena Ceauşescu s-au îndreptat spre platforma industrială din zona de vest a oraşului. Prima oprire - la Întreprinderea Electrocontact, profilată pe realizarea aparatelor de joasă tensiune, mijloace de automatizare electronice şi electrotehnice. Ca de obicei, Ceauşescu a dat şi aici o "indicaţie". De data aceasta, sugestia a fost să se continue acţiunea de "miniaturizare" a produselor fabricii. S-a mulţumit, s-a aplaudat, şi-au plecat spre următorul punct din agenda vizitei - Întreprinderea de Utilaje şi Piese de Schimb, prima fabrică constructoare de maşini din judeţ, intrată în funcţiune în 1972, unde se produceau în principal piese pentru industria uşoară. La Întreprinderea Textilă "Moldova", ultimul obiectiv economic avut în vedere de Ceauşescu, conducerea fabricii a informat că secţiile de ţesătorie şi finisaj produc 15 milioane metri pătraţi de ţesături pe an. De la fabrica de textile musafirii s-au dus la sediul Comitetului Judeţean al PCR pentru a trage concluziile vizitei.
CAP TRESTIANA, CANDIDATĂ LA MARELE PREMIU
De la ora 11:00, ca şi în zilele precedente, Televiziunea şi Radioul au intrat în trasmisie specială. Singure în peisajul audio-vizual, n-avea nici un rost să măsoare "audienţa". Probabil nu se va şti niciodată câtă lume s-a uitat şi-a ascultat zisele Elenei Nae, "şefa" judeţului Botoşani, ale lui Sava Băetu, secretarul Comitetului de Partid de la Întreprinderea de Sticlărie şi Porţelan Dorohoi, Mihai Tănase, preşedintele CAP Trestiana şi Constantin Huţu, secretarul de partid de la Electrocontact. În discursul său, "întâmpinat cu vii şi puternice aplauze", după cum scria presa, Ceauşescu l-a evidenţiat în faţa adunării pe Mihai Tănase: "L-aţi auzit pe preşedintele cooperativei agricole, care a vorbit aici de producţiile deja obţinute, ca şi despre cele pe care această cooperativă le va realiza la porumb, la sfecla de zahăr şi la cartofi. Se poate spune că, realizând aceste producţii şi asigurând depozitarea lor corespunzătoare, conform prevederilor legii, cooperativa poate fi sigură că anul acesta va putea primi înaltul titlu de Erou al Noii Revoluţii Agrare."
TÂRGUL INTERNAŢIONAL DE LA ZAGREB
La Zagreb, capitala Republicii Socialiste Croaţia, parte a Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, se deschidea a 80-a ediţie a Târgului Internaţional de toamnă. România participa cu exponate din domeniile construcţiilor de maşini, electronicii, electrotehnicii, industriei chimice şi industriei uşoare. În ziua deschiderii, pavilionul românesc a fost vizitat de Ianez Drnovsek, preşedintele Prezidiului RSF Iugoslavia, Ivo Latin, preşedintele prezidiului R.S. Croaţia, de alte persoane oficiale "care au apreciat în mod deosebit produsele româneşti", scria depeşa Agerpres. Ca la orice târg, participanţii urmăreau să facă reclamă propriilor mărfuri şi să obţină noi contracte cu parteneri din alte ţări. Târgurile mai erau totodată un indiciu pentru intensitatea relaţiilor bilaterale dintre ţara organizatoare şi ţările invitate. Jean Marie le Bretin, ambasadorul Franţei în România, a povestit în memoriile sale că l-a întâlnit pentru ultima dată pe Ceauşescu la un astfel de Târg organizat în toamna lui 1989 la Bucureşti. "La micul nostru stand pe care l-a vizitat în pas de marş mi-a adresat câteva cuvinte neînsemnate, dar amabile, în contrast cu climatul tensionat pe care soţia sa şi cu el aveau să-l creeze trecând prin marele pavilion al Republicii Federale Germania", explică ambasadorul şi cu acest amănunt relaţiile reci dintre România şi cele două mari state vest-europene.
PANOUL DE ONOARE AL ÎNTREPRINDERII DE FIER DIN VLĂHIŢA
În luna septembrie, furnaliştii Lazăr Alexandru şi Sandor Gheorghe, muncitorii de turnătorie Sorban Emeric, Raduly Sigismund, Ferencz Dionisie, Halasz Emeric şi Mihaly Rozalia, modelorul Sandor Anton, Gyorgy Maria şi Lorincz Ludovic, muncitori la secţia prelucrări mecanice şi Gyorgy Zoltan, lăcătuş de întreţinere şi-au văzut fotografia la panoul de onoare al Întreprinderii de Fier din Vlăhiţa, judeţul Harghita. Printre altele, la Vlăhiţa se produceau cilindri necesari Întreprinderii Mecanice din Zalău şi Combinatului de Oţeluri Speciale din Târgovişte. În colaborare cu beneficiarul, susţinea Alexandru Rus, directorul fabricii, s-au căutat şi bineînţeles că s-a găsit o soluţie pentru îmbunătăţirea amintiţilor cilindri: cei plini, dintr-o bucată, urmau a fi înlocuiţi cu mai mulţi cilindri montaţi pe un fus cu inele de lucru. Descoperirea urma să aducă numai avantaje, credea directorul: durata mai mare de funcţionare, costul scăzut, reducerea timpilor de lucru prin reducerea stagnărilor şi, în final, produse finite mai bune.
