Zi aglomerată pentru conducerea partidului şi a ţării. În cursul dimineţii au început dezbaterile din cadrul celei de-a doua zi a Congresului XIV. După-amiază, Nicolae Ceauşescu nu a avut nici un moment de răgaz. S-a întâlnit cu delegaţiile străine invitate la dezbateri. Întreprinderile bucureştene s-au bucurat de vizite la nivel înalt.
DEZBATERI ÎN PLEN
Prima parte a şedinţei a fost condusă de tovarăşul Constantin Dăscălescu, iar lucrările de după-amiază au fost conduse de Ioachim Moga. Au luat cuvântul delegaţii organizaţiilor judeţene de partid. A fost aleasă apoi, în unanimitate, Comisia pentru propuneri de candidaţi pentru membri şi membri supleanţi ai CC al PCR şi ai Comisiei Centrale de Revizie. După-amiază, lucrările Congresului s-au desfăşurat în opt secţiuni, pe domenii de activitate.
OASPEŢI LA CONGRES
Tot după-amiază, Nicolae Ceauşescu s-a întâlnit cu oaspeţii străini participanţi la marele eveniment.
A discutat cu Qiao Shi, conducătorului delegaţiei Republicii Populare Chineze, Marko Lolici, conducătorul delegaţiei Uniunii Comuniştilor din Iugoslavia, Alemu Abebe, din delegaţia Partidului Muncitoresc Etiopian, cu şefii delegaţiilor din Cehoslovacia, Afghanistan, Egipt, Pakistan şi Israel.
Un oaspete aparte a fost Lars Marcus, preşedintele Alianţei Cooperatiste Internaţional (ACI), care a vorbit cu Nicolae Ceauşescu despre relaţiile de colaborare dintre uniunile cooperatiste din România şi ACI. La întrevedere a fost de faţă şi Paul Niculescu, preşedintele Uniunii Centrale a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Măfurilor.
TRIMISUL LUI GORBACIOV
O atenţie deosebită a fost acordată, probabil, şi întâlnirii cu V.I. Vorotnikov, conducătorul delegaţiei Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, membru al Biroului Politic al CC al PCUS, căreia i s-a păstrat un spaţiu mai generos în presa oficială. Oaspetele sovietic "a apreciat importanţa Raportului prezentat de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în deschiderea Congresului, relevând însemnătatea deosebită a forumului comuniştilor români pentru întreaga dezvoltare a ţării", scria Scînteia. "Tovarăşul" a ţinut însă să menţioneze că "prezenţa delegaţiei sovietice la lucrările Congresului evidenţiază bunele raporturi existente între cele două partide", s-a vorbit despre "relaţiile de colaborare rodnică" dintre cele două state, despre construcţia socialistă şi despre situaţia politică mondială. La întâlnire a participat şi E.M. Tiajelnikov, ambasadorul URSS la Bucureşti.
CINEMATOGRAFIE PENTRU CONGRES
Întreprinderea Cinematografică Judeţeană Constanţa dedica Congresului al XIV-lea un repertoriu de filme artistice şi documentare, "care îmbină armonios autenticitatea documentului cu emoţia artistică, sentimentul patriotic cu mândria de a fi martor şi participant la inegalabilele acţiuni de transformare a chipului ţării". Printre titlurile de pe ecrane se numărau: Nişte băieţi grozavi, O vară cu Mara, Miracolul, Vară sentimentală, alături de filme care "evocau momentele de victorie, de eroism şi abnegaţie ale celor ce au luptat în anii ilegalităţii": Tineretul României Socialiste, Dragostea şi revoluţia, Puterea şi adevărul, Columna, Ani eroici, Bucureşti - file de epopee, Cu poporul pentru popor - "o cronică dinamică a anilor pe care îi trăim".
MÂNDRIA TEHNOLOGICĂ A CAPITALEI
Profitând de vizita efectuată cu ocazia Congresului, mai multe delegaţii străine au efectuat vizite prin fabricile şi întreprinderile bucureştene, unde s-au pus la curent cu nivelul tehnologic al României. Delegaţia Partidului Muncii din Coreea, condusă de Yang Hiang Muk, a vizitat Întreprinderile "Vulcan" şi de Maşini Grele. S-au plimbat prin sectoarele de producţie din cele două mari uzine bucureştene, le-au fost prezentate tehnologiile moderne folosite, baza tehnică existentă şi utilajele produse aici, destinate economiei naţionale şi exportului.
Delegaţia Partidului Comunist Bulgar, condusă de Iordan Iotov, membru al Biroului Politic al CC al PC Bulgar, s-a întâlnit cu "oamenii muncii" de la Întreprinderea Mecanică de Utilaj Chimic din Capitală. Oaspeţii bulgari au fost informaţi despre profilul unităţii, dinamica dezvoltării şi diversificării producţiei, despre modul în care se aplicau programele de perfecţionare şi modernizare a proceselor de producţie.
Delegaţia Partidului Muncitoresc Unit Polonez, condusă de Kazimierz Cypryniak, membru al Biroului Politic al CC al PMUP, a vizitat Întreprinderea de Mecanică Fină, unde oaspeţii au cunoscut principalele secţii de producţie, precum şi o expoziţie cu produse aflate în fabricaţia curentă.
BILANŢURI-RECORD ÎN COOPERATIVE
Anul 1989, anul Congresului marilor împliniri fusese pentru Cooperativa Agricolă Lumina din judeţul Constanţa cel mai bogat în realizări. La final de an agricol, bilanţul era presărat cu producţii impresionante la grâu şi orz, dar şi la porumb (31.080 kg la hectar) şi sfeclă de zahăr (112.500 kg la hectar), toate "închinate partidului şi conducătorului". Însă cooperatorii de la Lumina nu se mulţumeau cu atât: "Producţii mai mari, iată obiectivul ce ne animă acum şi pentru a cărui realizare nici un efort nu va fi prea mare", declara Gheorghe Dincă, preşedintele CAP Lumina, pentru ziarul judeţean Dobrogea Nouă.