24 august 1989

Cu o zi în urmă, 21 de salve de artilerie îi vestiseră pe români că sosise aniversarea zilei naţionale. A 25-a, sub "Epoca Nicolae Ceauşescu". Presa vremii, preţ de câteva zile, a abundat în informaţii referitoare la manifestaţiile organizate atunci. La cancelaria CC au sosit, cum se obişnuia, zeci de telegrame de feli­citare din întreaga lume. Versuri stângace, nesemnate, îl omagiau pe "eroul între eroi".


AMERICANII, EXPEDITIVI
Din străinătate, cum se obişnuia în asemenea momente solemne, au curs în acele zile telegrame de felicitare din partea mai tuturor statelor lumii. I-au scris lui Ceauşescu şi "prieteni", şi "duş­mani".
Au adresat urări state "frăţeşti" precum URSS, Bulgaria, RDG, China, Polonia, Cehoslovacia, Cuba, dar şi celelalte state euro­pene. Purtând antetul CC al PCUS, So­vietului al URSS şi Consi­liului de Miniştri al URSS, nu şi semnătura liderului sovietic Mi­hail Gorbaciov, telegrama primită de la Moscova amintea de "tradiţia" postbelică a relaţiilor sovieto-ro­mâne. Expeditivi s-au dovedit a fi ame­ricanii însă.
"Cu ocazia Zilei naţionale a României, doresc, în numele poporului american, să transmit tuturor românilor cele mai bune urări de pace, prosperitate şi împliniri personale", scria preşedintele George Bush. Sincere vor fi fost cu adevărat urările de "progres şi prosperitate" ale colonelului Al-Kadhafi, prieten al regimului de la Bucureşti. Conducători din ţări mai mult sau mai puţin exotice ale mapamondului au felicitat România, la rându-le.


OMAGII "MARELUI EROU"
Nu au lipsit, de 23 August, omagiile barzilor specializaţi în glorificarea "eroului între eroi". Deşi mai rare decât în alte dăţi, de multe ori fără semnătură, le găseşti pe primele pagini ale ziarelor din fiecare judeţ al ţării. Bunăoară, în "Făclia" de la Cluj. "Că libertatea n-are vârstă-o ştim/ Ni-s mărturie lacrima şi dorul/ Cu care din istorie mereu venim/ Izvor lângă izvor, întreg poporul!/ Că azi trăim muncind în demnitate/ Ni-s mărturie fabrica şi-ogorul/ Şi fila cărţii ce-i citită-n libertate/ Şi-exemplu viu, mereu, Con­du­cătorul!", se declama, în versuri stângace, nesemnate.


TRACTORUL CU NUMĂRUL 1.200.000
Cum puteau întâmpina "oamenii muncii" din fabrici şi uzine, din "întreprinderile socialiste de agricultură" decât prin muncă şi raportări generoase? Iată, de pildă, realizările braşovenilor. Pe opt luni se depăşise planul producţiei fizice la 24 de produse ale judeţului (rulmenţi, motoare cu ardere internă, combine, tractoare, uleiuri mi­nerale, cărămizi refractare silico-aluminoase, calcar, var, cherestea). 36 de unităţi economice au îndeplinit înainte de termen pla­nul de investiţii pe lunile ianuarie-august. Printre ele, "Electrocentrale", Direcţia Comercială, IIS Bod, Regionala de Căi Ferate, "Timpuri noi", "Rulmentul", "Mecanica" Braşov. În premieră, se fabricaseră câteva modele de autocamioane (DAC 7120 şi DAC 7105). Iar de pe banda de montaj a Întreprinderii Tractorul, chiar la ţanc, de ziua naţională, ieşise tractorul cu numărul de ordine 1.200.000.   


PROIECTE PENTRU MILENIUL TREI
La ceas aniversar, Nicolae Ceauşescu s-a adresat şi soldaţilor, gradaţilor, subofiţerilor, maiş­trilor militari, ofiţerilor şi gene­ralilor Armatei române, în calitate de comandant suprem al forţelor armate ale RSR. În ordinul la zi remis atunci, Ceauşescu le-a amintit tuturor succesele anului 1989: "A fost lichidată în întregime datoria externă, ceea ce demonstrează forţa economiei noastre, care ne-a permis să asigurăm independenţa deplină a patriei - şi economică, şi politică". Orien­tări de perspectivă stabilise secretarul general până în anii 2000-2010, "în scopul perfecţionării relaţiilor de producţie, a tuturor raporturilor sociale, al întăririi de­mocraţiei muncitoreşti-revo­lu­ţionare şi rea­li­zării unei noi calităţi a muncii şi vieţii întregii naţiuni". Nu ştia Ceauşescu că la cumpăna dintre milenii, "Epoca de aur" urma să fie doar subiect de dezbatere pentru politologi şi istorici, iar personalitatea sa amintită printre topurile mondiale cu dictatori extravaganţi.