În noaptea de sâmbătă spre duminică s-a trecut la ora oficială de vară, care a durat până la 24 septembrie 1989. Acele ceasornicelor au fost mutate, astfel încât ora zero a devenit ora 1.
Oamenii au pierdut o oră de somn. În schimb, programul întreprinderilor, magazinelor, şcolilor, mersul trenurilor, al autobuzelor a rămas neschimbat.
Biografii contemporane
Ziarul Ceahlăul din Piatra-Neamţ publica săptămânal rubrica "Biografii contemporane", despre oameni ai muncii cu rezultate "pe linia de activitate". Printre ei, şi despre Cristian Jipa, în vârstă de 22 de ani.
Era conducător auto la ITSA Piatra-Neamţ, pe un multicar. După ce absolvise Şcoala Profesională de Construcţii Căi Ferate din Roman, obţinuse permisul de conducere (1985). În anii următori, câştigase mereu concursul "Stăpân pe volan", la categoria de vârstă sub 26 de ani, la faza judeţeană. "Pe ţară", în faţa şoferilor de tir, fusese mai greu. Dar se descurcase onorabil la probele de cunoştinţe mecanice, de circulaţie, poligon, cunoştinţe social-politice. După "profesională", urmase la seral şi liceul, fiind elev în clasa a XIII-a a Liceului Industrial nr. 5 (Construcţii) din Piatra-Neamţ. Printre proiectele de viitor - bacalaureatul şi şcoala de maiştri.
TAROM, un nou orar
S-a modificat totuşi orarul companiei aeriene TAROM. Conform noii grile, până la 28 octombrie 1989, se păstrau transporturile internaţionale de lung curier până la New York (două curse săptămânal, via Luxemburg şi, respectiv, via Viena). Funcţionau, de asemenea, şi curse exotice, precum Abu Dhabi Bangkok Singapore şi Bucureşti Karachi Beijing. Pe continentul european erau prevăzute legături cu principalele capitale. În ţară s-au introdus curse din Capitală spre Bacău, Caransebeş, Iaşi, Baia Mare, Suceava şi Satu-Mare (zilnic), Arad, Oradea, Târgu-Mureş (trei curse pe zi), Cluj-Napoca (patru). Pentru lunile iulie şi august, se preconiza înfiinţarea unor curse directe între Constanţa şi alte oraşe din provincie.
Ceauşescu, intervievat de "Al-Messa"
La 6 martie 1989, Nicolae Ceauşescu acordase un interviu lui Samir Ragab, redactor-şef al ziarului egiptean Al-Messa. Cu o întârziere de câteva săptămâni, declaraţiile preşedintelui român au văzut lumina tiparului în Scînteia.
Printre numeroasele întrebări la care răspunsese Tovarăşul, şi una aparent "incomodă", despre reformele din URSS. Prilej pentru secretarul general de la Bucureşti de a expune calea proprie a comunismului construit în România.
"O dată cu activitatea de dezvoltare a forţelor de producţie, a industriei şi agriculturii şi a celorlalte sectoare economico-sociale, am acordat o atenţie deosebită perfecţionării conducerii, planificării şi dezvoltării democraţiei muncitoreşti-revoluţionare", a declarat Nicolae Ceauşescu presei egiptene. "Am pornit de la faptul că socialismul îl realizăm cu poporul şi pentru popor şi că, în acest scop, trebuie să realizăm un larg cadru democratic. (...) Încă din 1965 am lichidat multe stări de lucruri negative, am pus capăt şablonismului, concepţiei «modelului unic» de construcţie a socialismului şi am considerat că în dezvoltarea economico-socială trebuie să pornim şi de la legile obiective generale, dar şi de la realităţile şi condiţiile din România. Am introdus principiile autoconducerii, autogestiunii în toate sectoarele de activitate."
Casa de odihnă Amara, "uzina de sănătate"
Într-un pliant publicitar care circula în epocă, casa de odihnă din centrul Bărăganului, de la Amara, era denumită "uzina de sănătate". De aproape douăzeci de ani, cura balneară şi tratamentele de acolo dădeau rezultate cu o serie de afecţiuni (spondiloze, gonartroze, coxartroze, periartrite scapulohumerale, miozite, tendinite, bursite, entorse, sechele algice postfracturi). Potrivit informaţiilor oferite de medicul Rodica Miclea ziarului Tribuna Ialomiţei, rezultate spectaculoase se înregistraseră şi în vindecarea unor afecţiuni ginecologice cronice (sterilitatea primară şi secundară) şi neurologice periferice (pareze, paralizii nervi periferici). Stabilimentului dispunea de aparate de electroterapie (interfrem, stereofrem, calmostim, terastim), toate româneşti. Şapte medici şi 79 de cadre medii sanitare trataseră numai în 1988 peste 12.000 de pacienţi, aducând unităţii sanitare un beneficiu de 7,2 milioane de lei.
Citește pe Antena3.ro