26 martie 1989

Vremea frumoasă din ţară a îmbiat la acţiuni de înfru­mu­seţare a oraşelor şi satelor ţării. În "luna pădurii", "oamenii mun­cii" erau îndemnaţi să plan­teze arbori, atât în preajma blo­cu­rilor, dar şi în incinta fabricilor şi uzinelor. Alţii, nesocotind legea, fără a se sinchisi de "zestrea de verdeaţă", tăiau copa­cii din faţa casei.

Gătaia, pe calea modernizării
Conducerea comunei Gătaia (jud. Timiş), de pe malul râului Bârzava, s-a pregătit de modernizare şi siste­matizare. După o analiză "autocri­ti­că", Comitetul comunal a făcut bi­lan­ţul activităţii pe anul 1988. Conform calculelor, cele trei unităţi eco­no­­mice din localitate (IAEM, E­lec­tro­­timiş şi IJPIPS), se remarcase­ră în do­meniul mecanicii fine şi a op­­ticii, a in­dustriei electrotehnice şi a texti­lelor. Şi pentru că ci­frele trebuiau să vorbească de la sine, con­si­liul local se lăuda cu creş­teri de peste 5 la sută la producţia marfă in­dus­tria­lă, 9 la sută la producţia netă şi pes­te 8,4 la sută la prestările de servi­cii.
Pentru 1989, s-au luat, încă de la începutul anului, noi angajamente pentru "creşterea productivităţii muncii". Sursa indicaţiilor pre­ţioase era "magistrala expu­nere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu", rostită la Plenara CC al PCR din noiembrie 1988. Câteva obiective erau vizate: autonomiei energetice pe plan local, folosirea resurselor proprii şi a surselor de energie neconvenţională. Pe hârtie, in­vesti­ţiile urmau şi ele să crească cu cel puţin 4-5%. Modernizarea mij­loa­celor fixe, a fermelor zoo­teh­nice, a amenajărilor de plan­­taţii de vie, construirea de locuinţe erau, de asemenea, printre priorităţile secretarului comitetului comunal din Gătaia.     

Chiul la CAP Cumpăna
CAP din Cumpăna (jud. Constanţa) se confrunta cu o problemă mai puţin obişnuită. Deşi în sat trăiau 2.000 de ţărani, mulţi coo­peratori, cei mai mulţi făceau naveta spre unităţile industriale din judeţ. "Mai înainte, se plângea Gheorghe Bratu, preşedintele cooperativei din localitate, ziarului Dobrogea nouă, o bună parte dintre ei munceau, în orele după program sau în concediul de odih­nă, în cooperativă. O bună parte dintre aceştia refuză să participe la muncă, chiar în campanile agricole, când avem mare nevoie de ei." Nici măcar ţăranii de la CAP nu-şi mai făceau meseria. "Există în comună şi cooperatori care nu participă la muncă de mai mulţi ani, a declarat ziarului local şi Alexandru Costin, inginerul-şef al CAP Cumpăna. Am organizat echipe, am mers la fiecare acasă, am discutat cu ei, cei mai mulţi promit că vin, dar ei sunt absenţi la orice acţiune. Şi, culmea, cei mai mulţi deţin şi loturi în folosinţă. Adunarea generală a hotărât ca în acest an să nu mai dăm loturi la cei care nu au participat la muncă, aşa cum de fapt se stipulează în art. 4 din Statutul CAP, dar au trecut aproape trei luni şi noi n-am întreprins nimic în acest sens." În final s-a găsit o soluţie de compromis, 100 de muncitori fiind aduşi din ţară în locul ţăranilor chiulangii.

"Luna pădurii" vs copaci tăiaţi
În luna martie, sub titlul de "luna pădurii" s-au organizat în toată ţara acţiuni de împădurire. Toţi "oa­menii muncii", dar şi copiii şi tinerii, erau îndemnaţi să sădească arbori şi să participe la dezbateri cu tematică ecologică. Unii gospodari însă, chiar şi în "Luna pădurii", atentau la "zes­trea" de verdeaţă a localităţilor. S-a în­tâmplat la Năvodari, unde Ma­rin Gheorghe, electrician la Combinatul petrochi­mic Midia, a tăiat doi plopi din faţa curţii sale. Nu era singurul care proceda astfel. O anchetă a ziarului judeţean Dobrogea nouă a descoperit pe Strada Pandurului din Năvodari şi alte si­tuaţii asemănătoare, toate pe­depsite conform Legii nr. 10/1982, cu amenzi de 1.000 de lei. "Rămân, însă, faptele în sine, consumate şi de nereparat, nota redactorul ce anchetase cazul. Fapte care trebuie să constituie pentru colectivele în care contravenienţii îşi desfăşoară activitatea productivă motiv de manifestare a oprobriului, a unei atitudini de incriminare a acestora. În scopul stăvilirii acţiunilor de distrugere conştientă a tot ceea ce se întreprinde şi se investeşte pentru ca municipiul nostru să fie mereu mai frumos, mai curat, mai civilizat!"   

Propaganda vizuală la sate
La început de primăvară, "oame­nii muncii" erau mobilizaţi la înfrumuseţarea localităţilor. La sate, consiliile locale se preocupau şi de propaganda vizuală. Gazetele stradale şi ale unităţilor şi insti­tuţiilor, pa­nou­rile trebuiau să aibă o "ţinută irepro­şabilă", fiind "car­tea de vizită" a comitetelor co­munale. Pe teren, realităţile erau însă diferite. În co­muna Săcălaz (jud. Timiş), pa­nourile datau din 1988. În comuna vecină, Cărpiniş, gazeta Consiliului popular era inestetică. În satul Iecea Mică, mai grav, relatau ziariştii de la Drapelul roşu, iniţiatorii raidului prin judeţ. "Nimeni nu are a se mândri cu nimic, nimeni nu îşi propune să releve, la vedere, nici un fel de obiectiv al colectivităţilor de aici: nici un panou, nici o gazetă, doar un afişier stingher al cinematografului, aşezat, golaş, lângă o uşă de intrare în sala de spectacol care acuză aceeaşi indiferenţă, aceeaşi absenţă a spiritului gospodăresc."