27 iulie 1989

În plin concediu de odihnă, pentru a doua zi consecutiv, perechea prezidenţială a părăsit staţiunea Neptun pentru o vizită de lucru în judeţul Constanţa. În oraşul Deta (jud. Timiş), la 18 kilometri de graniţa cu Iugoslavia, s-a desfăşurat o tabără de do­cumentare şi creaţie literară. Cumpărătorilor de Dacii, care aveau bani depuşi la CEC, le venise sorocul. După ani de aşteptare, se anunţa livrarea auto­turismelor, în funcţie de model.

CEAUŞESCU, ÎN VIZITĂ LA COBADIN
În plin concediu de odihnă, pentru a doua zi conse­cutiv, perechea prezidenţială a părăsit staţiunea Neptun pentru o vizită de lucru în judeţul Constanţa. Conducerea locală a mobilizat muncitori, ţărani cooperatori şi specialişti pentru a da onorul (şi raportul) secretarului general.
Odată decolat de pe malul mării, elicopterul Cabinetului 1 a survolat suprafeţele agricole dobrogene. După ce a privit din înaltul cerului instalaţiile de irigaţii, Nicolae Ceauşescu a aterizat la Cobadin. Îl însoţeau, de la "centru", Emil Bobu, Gheorghe Oprea, Nicolae Constantin şi Silviu Curticeanu, obişnuiţii deplasărilor prin ţară. La faţa locului, Gheorghe David, ministrul Agriculturii, şi Mihai Marina, prim-secretar al Comitetului Judeţean de partid, au însoţit delegaţia. Ca de fiecare dată în asemenea ocazii, i s-au prezentat "Tovarăşului" cifre de producţie şi stadiul realizării planului anual şi al cincinalului. După ce a analizat graficele de creştere a producţiei la CAP-ul şi IAS-ul din localitate, Nicolae Ceauşescu a examinat şi lanurile de porumb, floa­rea-soarelui şi soia.


PRINTRE ŢESĂTOARELE CONSTĂNŢENE
De la Cobadin, suita prezidenţială s-a deplasat în Constanţa, la Întreprinderea integrată de lână, specializată în fire şi ţesături destinate confecţiilor. Au întâmpinat delegaţia şefului statului Elena Vlăduc, directoarea întreprinderii, şi Maria Flucsă, ministrul industriei uşoare. În tandem, cele două tovarăşe au prezentat realizările fabricii constănţene. Printre muncitori, la secţii, Nicolae Ceauşescu s-a interesat de organizarea producţiei şi de condiţiile de muncă. A vizionat apoi expoziţia special organizată în cinstea vizitei sale. "Sunt rezultate bune, însă trebuie să avem permanent în vedere cerinţele existente în direcţia obţinerii unor ţesături mai fine, mai uşoare, de calitate mai bună", a constatat Nicolae Ceauşescu la sfârşitul "inspecţiei".

TABĂRA LITERARĂ DIN DETA
În oraşul Deta (jud. Timiş), la 18 kilometri de graniţa cu Iugoslavia, Comitetul de Cultură şi Educaţie Socia­listă al judeţului Timiş, Asociaţia Scriitorilor din Timişoara, Centrul de Creaţie şi Cultură Socialistă "Cântarea României" au organizat o tabără de documentare şi creaţie literară. Pentru tinerii literaţi s-a rea­lizat şi un program. Obligatorii erau vizitele de documentare în fabricile de prelucrare a lemnului şi din domeniul industriei exploatării de argilă din localitate. Dezbateri despre "responsabilitatea actului de creaţie literară" şi despre "satul românesc pe coordonatele prezentului", spectacole de muzică şi poezie completau "agenda de lucru". Prin discuţii cu localnicii, vor fi aflat participanţii la tabără şi despre istoria zbuciumată a Detei, de trei ori ridicată la rangul de oraş, ultima oară în "Epoca de Aur" (1968).

"VICTORIA" DIN TÂRGOVIŞTE A PRIMIT "ORDINUL MUNCII CLASA I" 
Ziarul Scînteia Tineretului scria despre realizările Întreprinderii chimice "Victoria" din Târgovişte. Aflăm astfel că fabrica din vechea cetate de scaun producea peste 200 de sortimente, printre care lacuri, vopsele, răşini alchidice şi dure, inhibitori de coroziune, pigmenţi anorganici, esenţe şi arome alimentare. În 1988, "Victoria" obţinuse titlul "Ordinul Muncii clasa I". Atunci se depăşise producţia pe mai toate ramurile (marfă, productivitate, export, livrări la fondul pieţei, beneficiu). Dar creşterile continuau, scria ofi­ciosul UTC. În 1989, producţia se majorase cu 15 milioane de lei. Întreprinderea stătea bine şi la capitolul "modernizare". Pe linia tehnologică, se instalaseră utilaje noi, care eliminau munca manuală. "La nivelul celor mai înalte exigenţe" se realizaseră chituri de reparaţii şi echilibrare, mastic pentru protecţii anticorozive, lubrifianţi şi vopselele emulsionate pentru construcţii.  

ABSOLVENŢII DE LICEU, TRIMIŞI ÎN PRODUCŢIE
Pentru absolvenţii de liceu existau, la sfârşitul ciclului şcolar, două opţiuni - învăţământul superior sau angajarea în producţie. Cei care preferau să întrerupă studiile, alegeau deci una dintre "unităţile economice", în care intrau pe post de muncitor calificat. În fiecare judeţ exista câte o Comisie municipală de repartizare în pro­ducţie. Timp de două săptămâni, începând cu 1 au­gust, comisiile distribuiau tinerii în funcţie de profi­lurile şi specializările cursurilor absolvite. Înainte de a fi încadraţi, urmau stagii de pregătire la viitoarele locuri de muncă. În 1989, în Bucureşti, liceele "D. Petrescu", Agroindustrial Brăneşti, Economic nr. 2 şi cele industriale se aflau în fruntea listei la repartizări.

MAEŞTRII BAGHETEI
Dirijorii români erau prezentaţi succint în paginile Scînteii. Beneficiaseră şi ei de prefacerile în care intrase ţara după 1965, când se creaseră "bazele materiale şi principiale ale dezvoltării ample şi diverse a creaţiei artistice", asigura oficiosul PCR. La pupitrul Filarmonicii George Enescu din Bucureşti se aflau şefii de orchestră Cristian Mandeal şi Horia Andreescu, de aceeaşi vârstă (43 de ani), ambii braşoveni la origine. Cristian Mandeal, excelând în repertoriul romantic şi postromantic, se distinsese prin câteva spectacole precum Aida, Falstaff, Madame Butterfly. În 1980, se perfecţionase în măiestria dirija­tului cu Herbert von Karajan, la Berlin. La rândul său, Horia Andreescu, printre altele, obţinuse Premiul Cri­ticii la Bienala Muzicii Contemporane - Berlin. Se produsese, de-a lungul timpului, pe scenele artistice est-germane (Berlin, Schwerin, Dresda). În România iniţiase noua orchestră de cameră "Virtuozii din Bucureşti", cu interpretări din Mozart şi Haydn. În 1988, deschisese concertul centenarului Ateneului Român cu Simfonia nr. 49 în Fa minor "La Passione" de Haydn. Tot la Bucureşti, în fruntea Orchestrei Radiodifuziunii Române, se afla dirijorul Cristian Brâncuşi. În ţară, pleiada tinerilor dirijori număra pe Mihai Vâlcu, Peter Oschanitzky (Timişoara), Dorin Frandeş (Arad), Gheorghe Costin (Iaşi), Răzvan Cernat (Braşov), Ovidiu Bălan (Bacău), Modest Cichirdan (Craiova), Florin Totan (Botoşani).