27 mai 1989

În fiecare primăvară, de câţiva ani, la Cluj-Napoca se desfăşura "primăvara cinematografică". După nume, te-ai aştepta să fie vorba despre vreun festival de film. În realitate, "manifestările cultural-artistice" reunite sub această titulatură omagiau pe şeful statului şi partidul con­du­cător.

Studenţii la "Construcţii" făceau practica pe şantier. În Bucureşti, mulţi dintre ei erau distribuiţi la ansamblul de locuinţe din zona Cheile Zănoagei, staţia de metroul Titan, cupolele de la complexurile Pantelimon şi Unirii, amenajarea lacului Dâmboviţa. Între 27 mai şi 2 iunie, s-au desfăşurat "Zilele cărţii pentru copii", în cadrul ediţiei a VII-a a Festivalului naţional "Cântarea României". În şcoli, grădiniţe, case ale pionierilor şi şoimilor patriei, biblioteci, librării, la case de cultură şi cămine culturale aveau loc întâlniri cu scriitori, lansări de cărţi, concursuri şi expoziţii de desene.

ŞANTIERELE, "AMFITEATRE" ALE STUDENŢILOR LA CONSTRUCŢII
Studenţii de la Facultatea de Construcţii Civile şi de la Facultatea de Hidrotehnică, Drumuri şi Căi Ferate făceau practica pe şantierele patriei.
"Sunt tineri şi entuziaşti, sunt cu­te­ză­tori, scria Informaţia Bucureştiului despre viitorii ingineri. Au şansa de a fi contemporani cu cea mai stră­lucită epocă din istoria României. Sunt par­ti­­cipanţi şi beneficiari la im­pre­sio­nanta operă a modernizării Ca­pi­talei." În 1989, mulţi dintre ei erau dis­tri­­buiţi în Bucureşti la construcţia an­samblului de locuinţe din zona Chei­le Zănoagei, la blocurile din Şo­seaua Olteniţei, staţia de metroul Ti­tan, turnul de încercare de la IFMA, cu­polele de la complexurile Panteli­mon şi Unirii, amenajarea lacului Dâm­boviţa (unde exista Şantierul na­ţional al tineretului). "Este foarte bine - pentru noi e deosebit de mobilizator - că majoritatea lucrărilor de di­plo­mă fac obiectul unor contracte a căror so­luţionare interesează eco­n­o­­­­mia na­ţională, declara studentul Ho­ria Mă­runţiş. Avem astfel pu­ternic reprezentate utilitatea, eficienţa mun­­­cii noastre, iar efortul de studiu răs­punde nevoii noastre de specia­li­zare pe domenii, pe arii de preocupări."

CARANSEBEŞ, TRECUT ŞI PREZENT
Într-un interviu acordat Scînteii, Tilică Ionescu, primarul oraşului Caransebeş, prezenta pe scurt rea­lizările econo­mice ale urbei. Din spu­sele sale, aflăm că producţia-mar­fă in­dustrială a Caransebeşului ajun­sese la 2,6 miliarde de lei, Întreprinderea Constructoare de Maşini şi Combina­tul de Prelucrare a Lemnului fiind câteva dintre obiectivele industriale "măreţe" ale localităţii. Marile transformări econo­mice în zonă, credea primarul, se petrecuseră după 1965. Nu numai prezentul îi lega pe locuitori de secretarul general, ci şi trecutul. Primarul amintea de vremurile în care "Tovarăşul", "cu­noscut încă din tinereţe - din perioada de detenţie - pentru lupta sa eroi­că, revoluţionară, a fost tri­mis în­tre zidurile închisorii din Caran­se­beş". Vizitele preşedintelui erau "pietre de temelie" pentru dezvoltarea oraşului, mai spunea edilul bănăţean.

"PRIMĂVARA CINEMATOGRAFICĂ CLUJEANĂ", LA A 6-A EDIŢIE
În fiecare primăvară, de câţiva ani, la Cluj-Napoca se desfăşura "pri­măvara cinematografică". După nu­me, te-ai aştepta să fie vorba despre vreun festival de film. În rea­litate, "manifestările cultural-artistice" reu­nite sub această titulatură omagiau pe şeful statului şi partidul con­du­cător. În 1989, evenimentul, ajuns la a şasea ediţie, s-a desfăşurat sub genericul "Patriotismul reflectat în literatură şi film". Manifestările au fost inaugurate la Cinematograful Dacia prin momentul poetic "Ctitor de ţară nouă şi de epocă nouă" şi montajul literar-muzical "Omagiul nostru condu­că­torului iubit". Din program făceau parte vizionările unor documentare istorice despre evenimentele din 1877 şi 1944, precum şi aniversările scriitorilor Mihai Eminescu şi Ion Creangă (în lo­ca­lităţile Beliş şi Luna). Un concurs intitulat "Cine ştie câştigă" avea ca temă principală "Figura tânărului comunist în film şi literatură". Cu tematică cinematografică, au fost doar în­tâlnirile regizorilor şi actorilor cu membrii cinecluburilor, ocazie cu care s-au proiectat şi câteva filme ("Maria Mirabela în Tranzistoria", "În fiecare zi mi-e dor de tine", "Uimitoarele aventuri ale muşchetarilor").

"LUNA CADOURILOR PENTRU COPII" ŞI ICL MATERNA
În domeniul articolelor pentru copii de toate vârstele, pe piaţa românească exista o singură întreprindere, ICL Materna din Bucureşti. În Capitală, fabrica deţinea 45 de magazine, ultimele fiind inaugurate în cartierele cu blocuri noi de locuinţe, po­pulate de tineri (Vă­că­reşti, Ghen­cea, Crângaşi, Mihai Bra­vu, Ol­teniţei, Ra­hova). Acestea vindeau produse pentru nou-născuţi, uniforme şco­lare, jucării, iar la ra­ioanele de confecţii articole vestimentare pentru mame. ICL Materna colabora numai cu furnizori din ţară, precum Carmen, Adesgo, Tricodava, Crinul, Apollo, ICTB. De "luna cadou­rilor pentru co­pii", întreprinderea pregătise în ma­­gazinele sale "colţuri ale nou­tăţilor", expoziţii cu vânzare, vitrine tematice, pachete cu cadouri.

ZILELE CĂRŢII PENTRU COPII
Tot în cinstea zilei copilului, s-au desfăşurat între 27 mai şi 2 iunie "Zilele cărţii pentru copii", în cadrul ediţiei a VII-a a Festivalului naţional "Cân­tarea României". Lozinca evenimentului era "Cartea - factor activ al educării multilaterale, revoluţionar-patriotice, al formării copiilor pentru muncă şi viaţă". În şcoli, grădiniţe, case ale pionierilor şi şoimilor pa­triei, biblioteci, librării, la case de cultură şi cămine culturale aveau loc întâlniri cu scriitori, lansări de cărţi, concursuri şi expoziţii de desene. Edi­turile Ion Creangă, Junimea, Da­cia, Kriterion, Facla, Sport - Turism şi-au prezentat, de asemenea, ofertele de carte, cu tematică social-po­litică, ştiinţifică, tehnică, beletristică şi de artă. Pentru tineri, existau câ­teva colecţii speciale, cum ar fi "Bi­blio­teca şcolarului", "Biblioteca pentru toţi copiii", "Bi­blioteca contemporană", "Poveşti nemuritoare", "Virtuţi strămoşeşti", "ABC", "Alfa", "Lucrări practice", "Micii meşteri mari".