28 mai 1989

În toată ţara, întreprinderile puneau bazele vii­toarelor succese în întrecerile socialiste. Succese în muncă, desigur! La sfârşit de săptămână fiecare petrecea cum credea de cuviinţă. Ce era pentru unii distracţie, pentru alţii era cal­var. La Reşiţa, Casa Culturii RS Cehoslovace din Bu­cu­reşti, Comitetul de Cultură şi Educaţie Socialistă al ju­deţului Caraş-Severin şi Casa de Cultură a Sindicatelor pregăteau "Zilele culturii cehoslovace".

SUCCESE ÎN CÂMPUL MUNCII
În toată ţara, întreprinderile puneau bazele viitoarelor succese în întrecerile socialiste. Succese în muncă, desigur! La Iaşi, lucrătorii cooperativelor meşteşugăreşti au depăşit normele de plan cu marfă de peste 8 milioane de lei. Şi asta nu era totul!, asigura Scînteia. Prestările de servicii către populaţie au fost respectate, reuşindu-se şi livrarea la export cu 2.7% produse peste contractul iniţial. La rându-le, "oamenii muncii" din Alexandria s-au evidenţiat prin economii la resursele materiale şi energetice. Potrivit cifrelor, fuseseră "salvate" de la consum 1.140 tone de combustibil convenţional şi 1980 MWh energie electrică.
Printre fruntaşi, Întreprinderea de Rulmenţi, Întreprinderea de Panouri şi Tablouri Electrice, Întreprinderea Me­canică "Islaz". La malul mării, la Constanţa, constructorii şi-au respectat şi ei "angajamentele în muncă". Ei au predat cu două săptămâni înainte de termen pasajul rutier de pe DN 39 din dreptul localităţii Tuzla, ridicat pes­te liniile feroviare ale Fabricii de Construcţii şi Reparaţii de Nave Man­ga­lia.

ŞLAGĂRE DE MAHALA ŞI ACORDURI DE ROCK ÎN TOIUL NOPŢII
La sfârşit de săptămână, fiecare pe­trecea cum credea de cuviinţă. Ce era pentru unii distracţie, pentru alţii era calvar. "După ora 21:00 poţi să te plimbi prin cartierul «Zona Gării» as­cul­tând - chiar dacă nu eşti meloman - o mare varietate de melodii şi sti­luri interpretative. Magnetofoane oftează de inimă albastră în limba engleză sau fac să zdrăngăne geamurile în ritmul unui rock îndrăcit (îndrăgit?), ra­diouri ne dau ştiri muzicale cu pri­vire la ce se mai întâmplă în «Grădina lui Ion»", scria un re­porter pornit pe urmele unei sesizări primite la re­dacţie la ceas de seară. Ajuns în car­tierul Drumul Taberei, la o oră mică, ziaristul remarca: "Megatangourile se interferează cu mega-acordu­rile muzicii orientale ce se îm­prăştie în noapte din apar­ta­men­tul nr. 40. Până acum, e cea mai ră­su­nătoare petrecere şi prima do­tată cu orgă de lu­mini. Ni se confirmă bă­nuiala că, în aceste exagerări ale spi­ri­tului gregar, nici măcar nu pre­do­­mină gustul (exagerat şi egoist prac­ticat) pentru muzică şi dans, ci gustul pentru zgomot. Acest fiu vitreg şi renegat al ci­vilizaţiei".

"ZILELE CULTURII CEHOSLOVACE"
La Reşiţa, Casa Culturii RS Cehoslovace din Bucureşti, Comitetul de Cultură şi Educaţie Socialistă al judeţului Caraş-Severin şi Casa de Cultură a Sindicatelor pregăteau "Zilele culturii cehoslovace". Era ultima manifestare realizată în colaborare între cele două "ţări frăţeşti" în luna mai. A 44-a aniversare a eliberării a Cehoslovaciei de sub "robia fascismului" prilejuise la Bucureşti, Piatra Neamţ şi Galaţi desfăşurarea "Zilelor filmului ce­hoslo­vac" (4 mai), iar la Constanţa organizarea unei conferinţe pe temă, de consulul general Karel Dostal. Trei zile mai târziu, memoria soldaţilor ro­mâni, căzuţi pe frontul de vest, a fost cinstită la cimitirul din Zvolen. La 8 mai, Jan Papp, ambasadorul cehos­lo­vac la Bucureşti, a oferit o recepţie, cu ocazia Zilei Naţionale a ţării sale. Manifestări "cultural-ştiin­ţifice" s-au desfăşurat şi la Casa Culturii RS Cehoslovace din capitala Ro­mâniei, unde dr Libusa Vajdova, de la Academia Slovacă de ştiinţe din Bratislava, a susţinut prelegerea "Re­ceptarea operei lui Mihai Eminescu în literatura cehă şi slovacă". La sfârşitul lunii, în cadrul "Zilelor culturii ce­hos­lo­vace" urmau să se verniseze câteva ex­­poziţii de foto­grafie ("Praga ve­che, Praga nouă" a artistului Ale­xandr Paul, "Cehoslovacia contemporană"), pro­iecţii de filme documentare, de­sene animate şi lungmetraje.

NOUL MERS AL TRENURILOR
Începând cu 28 mai, a intrat în vi­goare noul plan al mersului tre­nurilor de călători (exprese, rapide, accelerate, de persoane şi curse) şi de marfă. În 1989, capacitatea de transport a CFR ajunsese la 1,3 milioane de locuri zilnic. Pe lângă trenurile permanente de călători, existau şi trenuri sezoniere şi suplimentare, func­ţio­nale mai ales pe perioada sărbă­torilor pascale şi de Crăciun şi la sfârşit de săptămână. Pe unele rute, până atunci lipsite de con­diţii decente de că­lă­to­rie, s-au in­trodus trenuri şi gar­ni­turi noi. Astfel, pe câteva rute (Bu­cureşti - Ur­ziceni - Slobozia, Galaţi - Bu­cureşti - Suceava, Bucureşti - Mă­ră­şeşti - Botoşani) au apărut câte două accele­rate. Pentru sezonul estival, spre li­toral şi spre staţiunile balneoclimate­rice, s-au introdus mai multe tre­nuri ra­pide şi accelerate.

PIESA "MIZANTROPUL", LA TEATRUL BULANDRA
La Teatrul Bulandra s-a pus în scenă piesa "Mizantropul" de Mo­liè­re, regizată de Valeriu Moisescu. În rolurile principale au fost distribuiţi Irina Petrescu (Celimena) şi Virgil Ogăşanu (Alceste), echipa din spatele cortinei fiind compusă din Ioan Tugearu (coregraf), Livia Teo­dorescu (compozitor), Nina Bru­muşilă (sce­nograf). Pentru prima dată în România, piesa lui Molière era tra­ta­tă într-o manieră diferită. Vale­riu Moi­sescu optase pentru un decor spe­cial, care să redea scena unui teatru şi cabinele actorilor. "Identificarea dintre Alceste şi Mo­lière dă semnificaţii noi dureroasei revolte a lui Alceste, interpretat cu vibrantă tensiune interioară de Virgil Ogă­şanu, care nu uită nici dimensiunea autoironică a rolului. (...) Irina Petrescu realizează o Celimenă de mare şi autentică profunzime, subliniind cu demnitate no­bi­lă şi sensibilitate lupta pentru păs­tra­rea mân­driei ei de femeie şi a drep­tu­lui său de a fi liberă să aleagă", scria Ilea­na Ber­lo­gea în In­for­maţia Bucu­reş­tiului.