Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În toată ţara, întreprinderile puneau bazele viitoarelor succese în întrecerile socialiste. Succese în muncă, desigur! La sfârşit de săptămână fiecare petrecea cum credea de cuviinţă. Ce era pentru unii distracţie, pentru alţii era calvar. La Reşiţa, Casa Culturii RS Cehoslovace din Bucureşti, Comitetul de Cultură şi Educaţie Socialistă al judeţului Caraş-Severin şi Casa de Cultură a Sindicatelor pregăteau "Zilele culturii cehoslovace".
SUCCESE ÎN CÂMPUL MUNCII
În toată ţara, întreprinderile puneau bazele viitoarelor succese în întrecerile socialiste. Succese în muncă, desigur! La Iaşi, lucrătorii cooperativelor meşteşugăreşti au depăşit normele de plan cu marfă de peste 8 milioane de lei. Şi asta nu era totul!, asigura Scînteia. Prestările de servicii către populaţie au fost respectate, reuşindu-se şi livrarea la export cu 2.7% produse peste contractul iniţial. La rându-le, "oamenii muncii" din Alexandria s-au evidenţiat prin economii la resursele materiale şi energetice. Potrivit cifrelor, fuseseră "salvate" de la consum 1.140 tone de combustibil convenţional şi 1980 MWh energie electrică.
Printre fruntaşi, Întreprinderea de Rulmenţi, Întreprinderea de Panouri şi Tablouri Electrice, Întreprinderea Mecanică "Islaz". La malul mării, la Constanţa, constructorii şi-au respectat şi ei "angajamentele în muncă". Ei au predat cu două săptămâni înainte de termen pasajul rutier de pe DN 39 din dreptul localităţii Tuzla, ridicat peste liniile feroviare ale Fabricii de Construcţii şi Reparaţii de Nave Mangalia.
ŞLAGĂRE DE MAHALA ŞI ACORDURI DE ROCK ÎN TOIUL NOPŢII
La sfârşit de săptămână, fiecare petrecea cum credea de cuviinţă. Ce era pentru unii distracţie, pentru alţii era calvar. "După ora 21:00 poţi să te plimbi prin cartierul «Zona Gării» ascultând - chiar dacă nu eşti meloman - o mare varietate de melodii şi stiluri interpretative. Magnetofoane oftează de inimă albastră în limba engleză sau fac să zdrăngăne geamurile în ritmul unui rock îndrăcit (îndrăgit?), radiouri ne dau ştiri muzicale cu privire la ce se mai întâmplă în «Grădina lui Ion»", scria un reporter pornit pe urmele unei sesizări primite la redacţie la ceas de seară. Ajuns în cartierul Drumul Taberei, la o oră mică, ziaristul remarca: "Megatangourile se interferează cu mega-acordurile muzicii orientale ce se împrăştie în noapte din apartamentul nr. 40. Până acum, e cea mai răsunătoare petrecere şi prima dotată cu orgă de lumini. Ni se confirmă bănuiala că, în aceste exagerări ale spiritului gregar, nici măcar nu predomină gustul (exagerat şi egoist practicat) pentru muzică şi dans, ci gustul pentru zgomot. Acest fiu vitreg şi renegat al civilizaţiei".
"ZILELE CULTURII CEHOSLOVACE"
La Reşiţa, Casa Culturii RS Cehoslovace din Bucureşti, Comitetul de Cultură şi Educaţie Socialistă al judeţului Caraş-Severin şi Casa de Cultură a Sindicatelor pregăteau "Zilele culturii cehoslovace". Era ultima manifestare realizată în colaborare între cele două "ţări frăţeşti" în luna mai. A 44-a aniversare a eliberării a Cehoslovaciei de sub "robia fascismului" prilejuise la Bucureşti, Piatra Neamţ şi Galaţi desfăşurarea "Zilelor filmului cehoslovac" (4 mai), iar la Constanţa organizarea unei conferinţe pe temă, de consulul general Karel Dostal. Trei zile mai târziu, memoria soldaţilor români, căzuţi pe frontul de vest, a fost cinstită la cimitirul din Zvolen. La 8 mai, Jan Papp, ambasadorul cehoslovac la Bucureşti, a oferit o recepţie, cu ocazia Zilei Naţionale a ţării sale. Manifestări "cultural-ştiinţifice" s-au desfăşurat şi la Casa Culturii RS Cehoslovace din capitala României, unde dr Libusa Vajdova, de la Academia Slovacă de ştiinţe din Bratislava, a susţinut prelegerea "Receptarea operei lui Mihai Eminescu în literatura cehă şi slovacă". La sfârşitul lunii, în cadrul "Zilelor culturii cehoslovace" urmau să se verniseze câteva expoziţii de fotografie ("Praga veche, Praga nouă" a artistului Alexandr Paul, "Cehoslovacia contemporană"), proiecţii de filme documentare, desene animate şi lungmetraje.
NOUL MERS AL TRENURILOR
Începând cu 28 mai, a intrat în vigoare noul plan al mersului trenurilor de călători (exprese, rapide, accelerate, de persoane şi curse) şi de marfă. În 1989, capacitatea de transport a CFR ajunsese la 1,3 milioane de locuri zilnic. Pe lângă trenurile permanente de călători, existau şi trenuri sezoniere şi suplimentare, funcţionale mai ales pe perioada sărbătorilor pascale şi de Crăciun şi la sfârşit de săptămână. Pe unele rute, până atunci lipsite de condiţii decente de călătorie, s-au introdus trenuri şi garnituri noi. Astfel, pe câteva rute (Bucureşti - Urziceni - Slobozia, Galaţi - Bucureşti - Suceava, Bucureşti - Mărăşeşti - Botoşani) au apărut câte două accelerate. Pentru sezonul estival, spre litoral şi spre staţiunile balneoclimaterice, s-au introdus mai multe trenuri rapide şi accelerate.
PIESA "MIZANTROPUL", LA TEATRUL BULANDRA
La Teatrul Bulandra s-a pus în scenă piesa "Mizantropul" de Molière, regizată de Valeriu Moisescu. În rolurile principale au fost distribuiţi Irina Petrescu (Celimena) şi Virgil Ogăşanu (Alceste), echipa din spatele cortinei fiind compusă din Ioan Tugearu (coregraf), Livia Teodorescu (compozitor), Nina Brumuşilă (scenograf). Pentru prima dată în România, piesa lui Molière era tratată într-o manieră diferită. Valeriu Moisescu optase pentru un decor special, care să redea scena unui teatru şi cabinele actorilor. "Identificarea dintre Alceste şi Molière dă semnificaţii noi dureroasei revolte a lui Alceste, interpretat cu vibrantă tensiune interioară de Virgil Ogăşanu, care nu uită nici dimensiunea autoironică a rolului. (...) Irina Petrescu realizează o Celimenă de mare şi autentică profunzime, subliniind cu demnitate nobilă şi sensibilitate lupta pentru păstrarea mândriei ei de femeie şi a dreptului său de a fi liberă să aleagă", scria Ileana Berlogea în Informaţia Bucureştiului.
