Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Zi istorică declarată de şefii propagandei: 15 ani de când Nicolae Ceauşescu e şi preşedintele României. Agricultorii au fost în plin asalt pe fronturile însămânţărilor de primăvară şi săptămânii pomicultorii. Petreşti şi Scorniceşti, în întrecere... socialistă. "Echipele complexe" ,în luptă cu abandonul şcolar al copiilor de ţigani.
"Şi se cheamă Ceauşescu - drumul către viitor!"
S-au împlinit 15 ani de când secretarul general al PCR îndeplineşte şi funcţia de preşedinte al României. Scînteia a apărut ca la marile sărbători "în bandă roşie" (proces tehnologic complicat pentru tipografie): "Marelui erou al patriei, tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al partidului, preşedintele României Socialiste, omagiul fierbinte al întregii naţiuni". Nici măcar poemul aniversar, semnat de Victor Tulbure, nu aduce vreo noutate.
"Vine el din osul Horii, din a lui Ştefan suflare,/ Din lumină de Bălcescu şi din gând de Cantemir,/ Vis din vis de Eminescu ori de alt Mihai, cel care/ şi-a voit pe vatră neamul, sub etern, înalt nadir." şi finalul apoteotic - "şi se cheamă Ceauşescu - drumul către viitor!".
Săptămâna pomiculturii
De ieri, "săptămâna pomiculturii"! Start la lucrările de primăvară în pomicultură şi la plantat de pomi. Dat, ca toate comenzile, de la partid. Reporterii "bagă în gura" interlocutorilor, printre raportări, înţelepciuni de felul "într-o viaţă, ca să fii OM, trebuie să faci un copil, să clădeşti o casă şi să plantezi un pom."
Alegeri de deputaţi sovietici
Duminică, 26 martie, au scris ziarele, în Uniunea Sovietică au avut loc alegeri de deputaţi pentru Congresul deputaţilor poporului. Scînteia menţionează că acesta e organul suprem al puterii de stat, creat la finele anului trecut pe baza unei noi legi electorale. 2.250 de deputaţi vor forma noul Congres. 750 dintre ei au fost deja desemnaţi într-o primă etapă a alegerilor (11-23 martie) de organizaţiile politice şi obşteşti. Pentru restul de 1.500 mandate şi-au depus candidatura 2.895 de candidaţi. Rezultatele, peste o săptămână. Tăcere deplină însă asupra influenţelor "perestroikăi" de revenire la "învăţătura lui Lenin" şi euforia creată de concurenţa între mai mulţi candidaţi pentru un loc de deputat.
Întrecere între Scorniceşti şi Petreşti
"Vom face din Petreşti ce-am făcut din Scorniceşti", lansase Lică Bărbulescu, secretarul CC cu agricultura, o nouă lozincă în localitatea de baştină a cumnatei Elena Ceauşescu. Astfel stimulate, notabilităţile comunei s-au trezit că toate porţile li se deschid la cuvintele magice "Petreşti-Dâmboviţa". Camioanele CAP-ului trimise după furaje ori îngrăşăminte avansau peste rând în coloanele de la porţile combinatelor producătoare; pe planurile de investiţii se aşterneau urgent semnăturile de aprobare; premiile Festivalului Naţional Cântarea României mergeau simetric către formaţiile ambelor localităţi - păstrătoare de valoroase tezaure folclorice descoperite prin fiii lor "cei mai iubiţi".
Mărfuri... nepreţuite
Blaga Ana Maria din oraşul Negreşti, Str. Victoriei nr. 4, reclamă: "Nu pot fi enumerate produsele (multe), care sunt condiţionate de altele, începând cu cărţi, ţesături, ţigări etc. La raionul confecţii copii însă problema este mai spinoasă. Deşi vrei să cumperi ceva anume - de exemplu o pereche de pantaloni mărimea 36 - nu ştii care este preţul real, cel tipărit (175 lei) sau cel modificat ulterior (275 lei)". şi mai scrie cititoarea către ziarul ei favorit: "Deşi sunt de trei ani în acest oraş, n-am auzit niciodată formula de politeţe, care să te îmbie cu "Să mai poftiţi pe la noi!".
Ce spune geanta poştaşului
"Miezul" revistei Flacăra - două pagini de reportaj tematic. Cu trei titluri pe cinci rânduri: "Sub zodia civilizaţiei socialiste/ Ţelul suprem al vieţii şi luptei preşedintelui Nicolae Ceauşescu: bunăstarea şi fericirea poporului/ Tulcea - repere ale noii deveniri contemporane".
Personaje şi dovezi sunt felurite. Printre care şi geanta lui Ion Carpov ("de vreo 30 de ani poştaş numai în Tulcea"). "Prin 68 mărşăluiam între 10 şi 15 km pe zi cu 10-15 scrisori în geantă, cu vreo 30 de ziare Scînteia, cu 2-3 România Liberă şi să mă gândesc bine, să nu mint, cam atât", îşi aduce poştaşul aminte. Semn al modernizării oraşului Tulcea - geanta lui a devenit neîncăpătoare! Astfel că şi-a cumpărat alta mai mare: încap în ea sutele de scrisori, cărţi poştale, avize şi ziare.
La ţigani
Obligatorie, în România, e şcoala generală de zece ani. Ţara are însă, raportat la totalul populaţiei cel mai mare procent de minoritari ţigani din Europa. La recensământ se declară însă aproape toţi români sau maghiari după a doua lor limbă.
Nefericiţi sunt profesorii repartizaţi în cartiere sau sate bogate în nedeclarata "naţionalitate conlocuitoare". Sedentarizaţi în forţă de legislaţia dreptului şi obligaţiei la muncă, ţiganii derapează de la obligaţia şcolarizării copiilor. Săptămânal, nenorociţii învăţători şi profesori sunt programaţi pe teren cu "echipa complexă": miliţian, trimis al Primăriei, deputat de cartier sau sătesc, profesori. Numiţii părinţi sunt prelucraţi "de la om la om": nu-ţi trimiţi copilul la şcoală - în consecinţă, te amendăm, îţi retragem autorizaţia de-a cânta la petreceri şi nunţi ori chiar te băgăm la-nchisoare. Că se găsea pentru ce!
