29 mai 1989

Comitetul judeţean al PCR din Bihor raporta conducerii de partid terminarea construcţiei la hidrocentrala Tileagd (jud. Bihor), de pe Crişul Repede. În toată ţara se înteţise ritmul lucrărilor de sezon în agricultură, susţinea presa vremii.

La ordinea zilei erau pregătirea secerişului şi recoltarea legumelor. Regimul deplasării ziariştilor în teritoriu se înăsprise în ultimele luni. După ce modificaseră planul mersului trenurilor, "organele feroviare" anunţau inaugurarea lucră­rilor la Gara de Nord din Bucureşti, modernizarea unor staţii, înfiinţarea unor agenţii de voiaj.

O NOUĂ HIDROCENTRALĂ PE CRIŞUL REPEDE
Comitetul judeţean al PCR din Bihor raporta conducerii de partid terminarea construcţiei la hidrocentrala Tileagd, de pe Crişul Repede. După cum se obişnuia în asemenea cazuri, "oamenii  muncii" au anunţat succesul, printr-o telegramă, şi Secretarului General.
"Puternic mobilizaţi de vibrantele dumneavoastră îndemnuri, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceau­şescu, oamenii muncii din judeţul nostru, în frunte cu comuniştii, sunt ferm hotărâţi să acţi­o­neze în continuare pentru în­de­plinirea exemplară a sarcinilor de plan şi a programelor de dezvoltare în profil teritorial", scriau constructorii bihoreni "Tovarăşului".

"MOBILIZARE EXEMPLARĂ" ÎN AGRICULTURĂ
În toată ţara se înteţise ritmul lucrărilor de sezon în agricultură, susţinea presa vremii. La ordinea zilei, erau pregătirea secerişului şi recoltarea legumelor. Aşadar, re­portajele erau cu temă mobilizatoare. Pentru că mai erau câteva săptămâni până la coacerea orzului şi grâului, se cerea agricultorilor să pregătească combinele, să delimiteze ariile şi să amenajeze depozitele. "Inginerii-şefi şi şefii de fermă, toţi specialiştii au datoria să urmărească, permanent, în perioada următoare stadiul de coacere a lanurilor de orz, astfel ca la momentul potrivit să se poată intra cu toate forţele existente la seceriş", îndemna Informaţia Bu­cureştiului, într-un amplu articol despre lucrările de pe ogoarele judeţului Ilfov.

ZONA URZICENI, CODAŞA PRODUCŢIEI LEGUMICOLE IALOMIŢENE
Producţia de legume timpurii devenise tema de actualitate a Scînteii. Florea Ceauşescu, fratele mai mic al "Tovarăşului", redactor la Scînteia, s-a deplasat în judeţul Ialomiţa. Din documentarea celui cunoscut ca nea Florică printre apropiaţi reieşea că "unităţile de producţie" din regiunea Feteşti (unde funcţiona şi fabrica de conserve) şi Fierbinţi-Maia-Brazi erau fruntaşe. În schimb, zona Urziceni (care deservea aprovizionarea Ca­pitalei cu legume proaspete) ocupa ultima poziţie în statisticile anului 1989.

ZIARIŞTII NU MAI AVEAU VOIE ÎN TIPOGRAFIE
Regimul deplasării ziariştilor în teritoriu se înăsprise în ultimele luni. Gestul gazetarilor de la Ro­mânia liberă (Petre Mihai Bă­canu, Anton Uncu, Mihai Creangă), care pregăteau în secret un ziar clandestin, critic la adresa regimului comunist, pusese pe jar conducerea sta­tului. Să afle ce scriau şi ce făceau "lucrătorii în presă" de­venise sarcina securistului "arondat" fiecărei redacţii. Despre mă­surile de supra­veghere luate în pri­măvara anului 1989, îşi amin­teşte Sorin Ovidiu Bălan, pe  atunci redactor la Scînteia Tineretului, "organul de presă" al UTC. "Noi ştiam că nu e voie să mergem în tipografie de când cu Băcanu. Era un securist care avea lista cu cine era de serviciu şi numai ăia trei-patru oameni aveau acces acolo. Pe teren, înainte de a pleca trebuia să spui foarte clar unde te duci, ce faci, te sunau de la UTC, dacă eşti, dacă ai ajuns. Exista un ofiţer de Securitate care răspundea ceva mai strâns de fiecare pu­bli­caţie. La noi era unul maiorul Do­san. Iniţial nu avea biroul în re­dacţie, dar după aceea avea un bi­rou. O fi avut el şi turnători printre ziarişti."

"CEDONIA", CONCURS DE FILM DOCUMENTAR
În fiecare primăvară la Sibiu, Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă, Întreprinderea cinematografică şi Studioul Al. Sahia organizau săptămâna-concurs a filmului documentar "Cedonia". În anul 1989, 20 de filme au concurat pe tema "Sportul - să­nătate şi frumuseţe, performanţe pentru culorile patriei". În concurs au intrat documentare realizate la Studioul Sahia şi la Studioul cinematografic al armatei, printre care: "Olimpicii români", "Steaua fotbalului românesc", "Între pă­mânt şi cer", "Marşul poş­ta­şi­lor", "Drum bun", "Pe bicicletă". Tot la Sibiu, s-a desfăşurat "luna mu­zeelor", la care au parti­cipat Muzeul tehnicii populare, Bi­blioteca complexului muzeal, Galeria de artă, Muzeul de istorie naturală din Cisnădie.

REALIZĂRILE "ORGANELOR FEROVIARE"
Nu trecea o zi fără ca CFR să nu anunţe vreo măsură privind îm­bunătăţirea transporturilor de călători. După ce  modificaseră planul mersului trenurilor, "orga­nele feroviare" anunţau inaugurarea lucrărilor la Gara de Nord din Bucureşti, modernizarea unor staţii, înfiinţarea unor agenţii de voiaj. Potrivit conducerii CFR, casele de bilete şi instalaţiile elec­tro­nice de teleafişaj (după mo­delul Gării de Nord) se în­mul­ţiseră în toată ţara. La parterele blocurilor la Lupeni, Brazi, Orăştie, Tg. Neamţ se înfiinţaseră agenţii de voiaj. Schimbări erau anunţate şi la Bucureşti. "O aten­ţie deosebită s-a acordat ridi­cării nivelului de servire a călă­torilor în Gara de Nord, principala poartă feroviară a Capitalei, prin care se perindă zilnic circa 200.000 de persoane. Prin lu­cră­rile executate la exterio­rul clă­dirii, Gara de Nord a că­pătat o haină nouă. Pentru în­les­nirea fluxului călătorilor, pe lângă sta­ţiile de metrou existente, la aripa Gării de Nord dinspre Calea Griviţei se va lega peronul central de staţia de metrou", declara ziarului România liberă inginerul Constantin Ciobănel, director general al Regionalei CFR Bucureşti.