Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Comitetul judeţean al PCR din Bihor raporta conducerii de partid terminarea construcţiei la hidrocentrala Tileagd (jud. Bihor), de pe Crişul Repede. În toată ţara se înteţise ritmul lucrărilor de sezon în agricultură, susţinea presa vremii.
La ordinea zilei erau pregătirea secerişului şi recoltarea legumelor. Regimul deplasării ziariştilor în teritoriu se înăsprise în ultimele luni. După ce modificaseră planul mersului trenurilor, "organele feroviare" anunţau inaugurarea lucrărilor la Gara de Nord din Bucureşti, modernizarea unor staţii, înfiinţarea unor agenţii de voiaj.
O NOUĂ HIDROCENTRALĂ PE CRIŞUL REPEDE
Comitetul judeţean al PCR din Bihor raporta conducerii de partid terminarea construcţiei la hidrocentrala Tileagd, de pe Crişul Repede. După cum se obişnuia în asemenea cazuri, "oamenii muncii" au anunţat succesul, printr-o telegramă, şi Secretarului General.
"Puternic mobilizaţi de vibrantele dumneavoastră îndemnuri, mult iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, oamenii muncii din judeţul nostru, în frunte cu comuniştii, sunt ferm hotărâţi să acţioneze în continuare pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan şi a programelor de dezvoltare în profil teritorial", scriau constructorii bihoreni "Tovarăşului".
"MOBILIZARE EXEMPLARĂ" ÎN AGRICULTURĂ
În toată ţara se înteţise ritmul lucrărilor de sezon în agricultură, susţinea presa vremii. La ordinea zilei, erau pregătirea secerişului şi recoltarea legumelor. Aşadar, reportajele erau cu temă mobilizatoare. Pentru că mai erau câteva săptămâni până la coacerea orzului şi grâului, se cerea agricultorilor să pregătească combinele, să delimiteze ariile şi să amenajeze depozitele. "Inginerii-şefi şi şefii de fermă, toţi specialiştii au datoria să urmărească, permanent, în perioada următoare stadiul de coacere a lanurilor de orz, astfel ca la momentul potrivit să se poată intra cu toate forţele existente la seceriş", îndemna Informaţia Bucureştiului, într-un amplu articol despre lucrările de pe ogoarele judeţului Ilfov.
ZONA URZICENI, CODAŞA PRODUCŢIEI LEGUMICOLE IALOMIŢENE
Producţia de legume timpurii devenise tema de actualitate a Scînteii. Florea Ceauşescu, fratele mai mic al "Tovarăşului", redactor la Scînteia, s-a deplasat în judeţul Ialomiţa. Din documentarea celui cunoscut ca nea Florică printre apropiaţi reieşea că "unităţile de producţie" din regiunea Feteşti (unde funcţiona şi fabrica de conserve) şi Fierbinţi-Maia-Brazi erau fruntaşe. În schimb, zona Urziceni (care deservea aprovizionarea Capitalei cu legume proaspete) ocupa ultima poziţie în statisticile anului 1989.
ZIARIŞTII NU MAI AVEAU VOIE ÎN TIPOGRAFIE
Regimul deplasării ziariştilor în teritoriu se înăsprise în ultimele luni. Gestul gazetarilor de la România liberă (Petre Mihai Băcanu, Anton Uncu, Mihai Creangă), care pregăteau în secret un ziar clandestin, critic la adresa regimului comunist, pusese pe jar conducerea statului. Să afle ce scriau şi ce făceau "lucrătorii în presă" devenise sarcina securistului "arondat" fiecărei redacţii. Despre măsurile de supraveghere luate în primăvara anului 1989, îşi aminteşte Sorin Ovidiu Bălan, pe atunci redactor la Scînteia Tineretului, "organul de presă" al UTC. "Noi ştiam că nu e voie să mergem în tipografie de când cu Băcanu. Era un securist care avea lista cu cine era de serviciu şi numai ăia trei-patru oameni aveau acces acolo. Pe teren, înainte de a pleca trebuia să spui foarte clar unde te duci, ce faci, te sunau de la UTC, dacă eşti, dacă ai ajuns. Exista un ofiţer de Securitate care răspundea ceva mai strâns de fiecare publicaţie. La noi era unul maiorul Dosan. Iniţial nu avea biroul în redacţie, dar după aceea avea un birou. O fi avut el şi turnători printre ziarişti."
"CEDONIA", CONCURS DE FILM DOCUMENTAR
În fiecare primăvară la Sibiu, Comitetul judeţean de cultură şi educaţie socialistă, Întreprinderea cinematografică şi Studioul Al. Sahia organizau săptămâna-concurs a filmului documentar "Cedonia". În anul 1989, 20 de filme au concurat pe tema "Sportul - sănătate şi frumuseţe, performanţe pentru culorile patriei". În concurs au intrat documentare realizate la Studioul Sahia şi la Studioul cinematografic al armatei, printre care: "Olimpicii români", "Steaua fotbalului românesc", "Între pământ şi cer", "Marşul poştaşilor", "Drum bun", "Pe bicicletă". Tot la Sibiu, s-a desfăşurat "luna muzeelor", la care au participat Muzeul tehnicii populare, Biblioteca complexului muzeal, Galeria de artă, Muzeul de istorie naturală din Cisnădie.
REALIZĂRILE "ORGANELOR FEROVIARE"
Nu trecea o zi fără ca CFR să nu anunţe vreo măsură privind îmbunătăţirea transporturilor de călători. După ce modificaseră planul mersului trenurilor, "organele feroviare" anunţau inaugurarea lucrărilor la Gara de Nord din Bucureşti, modernizarea unor staţii, înfiinţarea unor agenţii de voiaj. Potrivit conducerii CFR, casele de bilete şi instalaţiile electronice de teleafişaj (după modelul Gării de Nord) se înmulţiseră în toată ţara. La parterele blocurilor la Lupeni, Brazi, Orăştie, Tg. Neamţ se înfiinţaseră agenţii de voiaj. Schimbări erau anunţate şi la Bucureşti. "O atenţie deosebită s-a acordat ridicării nivelului de servire a călătorilor în Gara de Nord, principala poartă feroviară a Capitalei, prin care se perindă zilnic circa 200.000 de persoane. Prin lucrările executate la exteriorul clădirii, Gara de Nord a căpătat o haină nouă. Pentru înlesnirea fluxului călătorilor, pe lângă staţiile de metrou existente, la aripa Gării de Nord dinspre Calea Griviţei se va lega peronul central de staţia de metrou", declara ziarului România liberă inginerul Constantin Ciobănel, director general al Regionalei CFR Bucureşti.
