Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Prima duminică din decembrie era prima din şirul "Zilelor filmului la sate". Linia ar fi trebuit trasă la 31 ianuarie 1990. S-a încheiat mai devreme, din motive obiective. Ambasadorul Mongoliei i-a vizitat pe locuitorii localităţii Gurbăneşti din judeţul Călăraşi. În comuna Cristian au defilat cele mai reuşite patrupede din rasa Ciobănesc românesc. Radu Duda, actor al Teatrului Naţional din Iaşi, juca în faţa spectatorilor clujeni. La Codlea, 15 fanfare s-au întrecut într-o competiţie de gen.
"ZILELE FILMULUI LA SATE"
Era deja a 33-a încercare de iniţiere a sătenilor în tainele celei de-a şaptea arte, pusă sub "pălăria" Festivalului Naţional "Cântarea României".
După o socoteală simplă, rezultă că ediţia inaugurală fusese cândva, în 1956, pe timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.
Şi că "manifestarea" era cu vreo două decenii mai "bătrână" decât Festivalul, ajuns în toamna lui 1989 abia la a opta ediţie. Dar ce mai contau logica şi cronologia, de vreme ce toate ideile bune îi veniseră lui Ceauşescu, şi cu toatele fuseseră puse-n practică sub atenta lui îndrumare? În principiu, Întreprinderile Cinematografice duceau prin satele fiecărui judeţ pelicule, şi le rulau la cămine culturale, şcoli şi prin orişice spaţiu se mai putea improviza o "sală de cinematograf". Sigur că spectatorii se dădeau în vânt mai degrabă după producţii indiene gen "Lanţul amintirilor", "O floare şi doi grădinari" şi altele asemenea.
Şi primele văzute vreodată, pentru unii dintre ei. Teoretic, scopul acţiunii gravita în zona ideologicului. Dar câţi dintre săteni vor fi realizat în bezna cinematografului improvizat că asistă la "creşterea contribuţiei specifice filmului la ridicarea nivelului general de cunoaştere, la educarea multilaterală a cetăţenilor de toate vârstele"?
ÎN SUNET DE FANFARĂ
La Casa de Cultură din Codlea debuta faza de masă a celei de-a opta ediţii a festivalului naţional "Cântarea României", cu a treia întâlnire a formaţiilor de fanfară din Ţara Bârsei. La invitaţia Consiliului Judeţean al Oamenilor Muncii de Naţionalitate Germană au răspuns 15 fanfare, precum cele din Cristian, Vulcan, Prejmer, Râşnov, Bod, Ghimbav, Şercaia, Măieruş, Rupea, Codlea, Mediaş.
DIN MONGOLIA LA GURBĂNEŞTI
Osoryn Ghenden, ambasadorul Mongoliei în România, a voiajat în comuna Gurbăneşti din judeţul Călăraşi. Pentru sărbătorirea zilei naţionale a ţării de origine nu se putea găsi cadru mai adecvat decât Cooperativa Agricolă de Producţie "Prietenia româno-mongolă" din localitate. La "întâlnirea prietenească" au participat personalul ambasadei, primarul, oficiali de la partid, locuitori ai comunei, şi "a fost prezentată semnificaţia evenimentelor, succesele obţinute de oamenii muncii mongoli, relaţiile de prietenie şi colaborare statornicite între ţările, partidele şi popoarele noastre".
RADU DUDA, ÎN FAŢA SPECTATORILOR DIN CLUJ
De la ora 19:30, clujenii amatori de teatru erau invitaţi să vadă trupa Naţionalului din Iaşi, venit la "Săptămâna Teatrelor Naţionale" cu două spectacole. "Şase personaje în căutarea unui autor" de Luigi Pirandello, regizat de tânăra Irina Popescu-Boeru, a fost programat de la ora 15:00. Iar seara, de la 19:30, s-a jucat "Cartea lui Ioviţă", piesa lui Paul Everac pusă în scenă de Dan Alecsandrescu şi jucată de actorii Emil Coşeru, Dionisie Vitcu, Petre Ciubotaru, Adrian Tuca, Doina Deleanu, Valentin Ionescu şi Radu Duda.
UN NU HOTĂRÂT PRAFULUI DE INTERIOR!
Duminica, zi de odihnă. Şi, eventual, de roboteală prin casă, pentru "blocatarii" ocupaţi în celelalte şase zile ale săptămânii. Cui îi venea brusc cheful de curăţenie, ar fi trebuit să ştie că din comerţul socialist se puteau cumpăra şase tipuri de aspiratoare de praf, care asigură "igiena, salubritatea oricărei locuinţe". Modele sunt AP 20 S, AP 21, AP 10, AP 10 E, Super şi Ajax. Caracteristicile, se lăuda producătorul, le recomandă de la sine şi nu mai este nevoie de nici o reclamă: putere de absorbţie mărită, uşor manevrabile, capacitate sporită de înmagazinare a prafului, exploatare igienică datorită echipării acestora în saci de hârtie colectoare, peria complexă cu funcţiuni multiple pentru curăţarea suprafeţelor plane, perie triunghiulară pentru mobilă, cu duză îngustă pentru spaţii greu accesibile (calorifere), cu duză lată pentru tapiţerie, îmbrăcăminte groasă, tubul flexibil şi cele două ţevi prelungitoare, inclusiv cu diferite piese de rezervă. "Aspiratoarele menţionate sunt practice, utile, cu un design modern, cu un consum raţional de energie şi la preţuri mai mult decât rezonabile", îmbinau pe muşterii vânzătorii din magazinele de electrocasnice ale comerţului socialist.
CONCURS DE FRUMUSEŢE CANINĂ
Zi mai specială pentru câini, cei mai buni prieteni ai omului. Între orele 9:00-13:00, în comuna Cristian din judeţul Sibiu, mai multe patrupede au defilat prin faţa juriului "de specialitate". Competiţia era deschisă doar pentru rasa Ciobănesc românesc, cu subrasele Carpatin şi Mioritic, aduşi din toate zonele ţării. Concursul de frumuseţe canină era organizat de Asociaţia Chinologică din Republica Socialistă România la Staţiunea de Cercetare şi Producţie pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor. Parada câinilor de rasă avea ca scop şi delectarea spectatorilor, dar şi raţiuni ce depăşeau zona pur estetică. Specialiştii încercau standardizarea şi omologarea unei rase canine naţionale. Exemplarele cele mai arătoase şi sănătoase trebuiau să ateste reuşita cercetărilor de laborator.
Citește pe Antena3.ro
