30 aprilie 1989

În ultima zi a lunii aprilie, ro­mâ­nii sărbătoreau Paştele. A doua zi, de 1 mai, au avut liber, şi mulţi au ieşit la iarbă verde. În tradiţia populară, era ar­min­­denul, simbol al vegetaţiei care proteja recoltele şi animalele.

În ca­len­darul oficial, se serba 1 Mai, ziua internaţională a muncii. Ur­mau cât de curând şi alte "festivităţi funda­men­­ta­le": 2 Mai (zi­ua ti­ne­re­tului), 8 Mai (ziua P­C­R), 9 Mai (ziua "izbânzii asupra fascismului").


ARMINDENUL, SIMBOL AL VEGETAŢIEI
Ultima zi a săptămânii mari. Cei care postiseră aveau atunci "dezlegare" pentru bunătăţile pregătite din timp (ciorbe şi fripturi de miel, drob, cozonaci). Oamenii aşteptau şi alte sărbători. De 1 Mai, mai toţi angajaţii au avut liber, iar mulţi au ieşit la iarbă verde. O dată cu "ziua muncii", românii  sărbătoreau şi armindenul, simbol al vegetaţiei care proteja recoltele şi animalele.
Cunoscută în tradiţia populară şi sub denumirea de "ziua pelinului" sau "ziua beţivilor", armindenul semnifica şi începutul verii. La porţile casei se puneau ramuri verzi, până la seceriş, pentru noroc şi belşug.


ÎNTÂI MAI ANIVERSAR
"Ziua oamenilor muncii" a stârnit şi imaginaţia poeţilor. În cinstea sărbătorii, bardul Octavian Traian Rusu a închinat versurile inti­tulate "Întâi Mai aniversar", publicate în ziarul Tribuna Sibi­ului:

Se-mpodobeşte ţara cu florile lui Mai
În primăvara ţării - aleasă săr­bă­toa­re,
Răsună azi temeinic al maselor alai
De ziua solidară a clasei muncitoare.

Trecură ani cincizeci de când aici, la noi,
Din zeci de mii de piepturi a răsunat chemare:
Nu vrem a ţării fascizare, nu vrem război,
Ci fiecăruia din noi, şi tuturor, un drum spre soare.

Eroul Ceauşescu Nicolae organiza mulţimea-n Capitală
În fruntea ei privind cu optimism spre viitor,
Îi sta alături, furtuna înfruntând cu îndrăzneală,
Elena Ceauşescu, exemplu eminent de luptător.

Şi iat-acum, în zi de Mai aniversar
Suflarea românească-n unitate
Redefinită azi ca meşter făurar
Îşi cântă ţara-n bunăstare şi dreptate.

(...)
Ei ne trasează drumul spre viitor de aur
Cu toţii îl urmăm cinstind prin faptă glia
Având drept crez în opera de faur
PARTIDUL, CEAUŞESCU, ROMÂNIA.


ORAR DE SĂRBĂTORI
Unii se distrau, alţii munceau. În perioada 28 aprilie-2 mai, "unităţile comerciale" au funcţionat după un orar special. În Timişoara, de pildă, alimentarele şi aprozarele care lucrau în două schimburi sau cu un schimb divizat şi-au prelungit programul cu o oră la închidere, iar cele cu o singură tură cu două ore. De Paşte, magazinele au fost deschise între orele 7:00-12:00. A doua zi, unităţile comerciale au fost închise, cu excepţia punctelor de desfacere a presei (orele 7:00-9:00).


PICNIC ŞI VOIE BUNĂ
În toate oraşele ţării, ziua de 1 Mai se pregătea cu multe luni îna­in­te. În Târgu-Mureş, "oamenii mun­cii" robotiseră din greu în fa­brici, uzine. Nici locurile de distrac­ţie nu au fost neglijate. Restaurantele "Platoul Corneşti", "Volga", "Ve­ge­tarian", "Someşul" şi "Călă­torul", cofetăriile "Lido", "Mariana" şi "Cor­nişa" au "asigurat pentru desfacere o mare varietate de produse, spe­cifice petrecerii unui picnic", de­clara Olimpiu Langa, directorul ICSAP Mureş. Ansamblul "Mu­re­şul", formaţiile artistice ale întreprinderilor TAGCM, Imatex, Electromureş, Prodcomplex, IRA, mo­bi­lizate de Consiliul municipal de edu­caţie politică şi cultură so­cia­listă, s-au produs pe scena "platoului" chiar de 1 Mai. La Complexul de agrement "Mureşul" ("Week-end", cum îi spuneau mureşenii) oamenii s-au îmbulzit în restaurantele "Pes­că­ruşul" şi la "Terasa Vapor". S-au servit din belşug mici, Koffa, pulpă de porc, cârnaţi, cremvurşti şi cotlet haiducesc. Totul stropit cu berile autohtone Carpaţi, Fortuna, Sovata, Valea Prahovei. Unii, mai în­drăz­neţi, s-au aventurat cu bărcile pe apă. Alţii au rămas pe mal, la o partidă de table. Popasul turistic "Ştrand" a fost şi el arhi­plin, 35 de butoaie de bere Reghin fiind pre­gătite să potolească setea petre­că­reţilor de "ziua muncii".     


REALIZĂRI ÎN DOMENIUL CONSTRUCŢIILOR DE UTILAJ PETROLIER LA PLOIEŞTI
Ce putea fi mai nimerit de "întâi mai muncitoresc" decât un reportaj la una dintre fabricile care purtau numele sărbătorii? La Ploieşti, ziariştii de la Flamura Prahovei s-au deplasat la Întreprinderea 1 Mai, specializată în construcţii de utilaj petrolier. La faţa locului, toate bune şi frumoase, relatau redactorii. Conform datelor statistice, în pri­mul trimestru al anului, se înregistrase un spor de producţie marfă de 12,8 milioane de lei.
Norma livrărilor pentru export fusese, de asemenea, depăşită cu cinci mese rotary, 23 de capete hidraulice, 26 de geamblacuri pentru foraj, 22 de macarale cârlig, 35 de prevenitoare de erupţie. Exportul crescuse cu 26,5%, iar productivitatea muncii cu 16,3%, mai reieşea din cifre.