30 mai 1989

Zi plină pentru tovarăşii din conducerea de partid şi de stat. Consiliul de Stat s-a reunit într-o şedinţă prezidată de Nicolae Ceauşescu. Alături de secretarul general al PCR au participat la discuţii miniştri, viceprim-miniştri, preşedinţii comisiilor permanente din MAN.

Dacă ai citi presa vremii, ai crede că peste tot în lume comunismul producea bunăstare. Bunăoară, într-un grupaj de ştiri intitulat "Din ţările socialiste", Scînteia semnala "noi succe­se" ale economiei sovietice, politica egologistă a RDG-ului şi avântul construcţiilor în Cuba. La Slatina, cu ocazia centenarului Eminescu, Elena Bărbulescu, sora preşedintelui ţării, a vorbit mai mult despre Nicolae Ceauşescu decât despre poetul naţional.

ŞEDINŢA CONSILIULUI DE STAT
Zi plină pentru tovarăşii din conducerea de partid şi de stat, Consiliul de Stat reunindu-se într-o şedinţă prezidată de Nicolae Ceauşescu, cu participarea miniştrilor, viceprim-miniştrilor, preşedinţilor comisiilor permanente din Marea Adunare Naţională. În fapt, în ultimul timp, dezbaterile din Consiliul de Stat deveniseră monoloage ale secretarului general, cu scurte, dar "la obiect", întreruperi din partea celorlalţi participanţi.
La 30 mai 1989 pe masa de lucru a Consiliului s-a aflat decretul privind unităţile agricole cooperatiste care făcuseră datorii din credite şi dobânzi. Apoi au început discuţiile pe comisii (pentru industrie şi activitatea economico-financiară, pentru agricultură, silvicultură şi gospodărirea apelor, pentru învă­ţământ, ştiinţă şi cultură, pentru sănătate, muncă, asigurări socia­le şi protecţia mediului, pentru consiliile populare şi administraţia de stat, cea constitu­ţională şi juridică). Printre subiectele abordate, Consiliul de Stat a dezbătut calitatea producţiei la export, respectarea Legii legumiculturii, amenajarea bazinelor hidrografice, sistematizarea loca­li­tăţilor rurale din judeţele Neamţ, Satu Mare şi Teleorman. În finalul şedinţei, s-a discutat pe tema activităţii organelor Procuraturii Generale ale RSR în anul 1988.

DIN ŢĂRILE SOCIALISTE
Dacă ai citi presa vremii, ai crede că, peste tot în lume, comunismul producea bunăstare. Bunăoară, într-un grupaj de ştiri intitulat "Din ţările socialiste", Scînteia semnala "noi succese" ale economiei sovietice. Industria construcţiilor de maşini luase avânt, numai în 1988 producţia majorându-se cu 4,6 %. Creşteri semnificative se înregistrau şi în alte domenii, precum tehnica de calcul pentru cercetare, utilaje pentru industria chimică, uşoară şi alimentară, zootehnie şi producţia furajeră. În schimb, în plină industrializare, RD Germană îşi descoperise latura "ecologică". În primăvara anului 1989, peste 21.000 de hectare de teren fuseseră împădurite, prin plantarea a 350 milioane de puieţi (conifere şi foioase). Păstrarea echilibrului ecologic era una din preocupările de bază ale conducerii de stat din Berli­nul de Est, asigura Scînteia. Şi Cuba se evidenţia, printre ţările socialiste, prin amploarea construcţiilor moderne. "O pondere însemnată în peisajul construc­ţiilor o are capitala ţării, Havana, unde, alături de noile cartiere de locuinţe, cum sunt Alamar şi altele, apar edificii moderne şi în zonele cu clădiri mai vechi".  

DUPĂ 30 DE ANI...
Transformările mediului rural în "Epoca de Aur" era tema reportajelor din satele româneşti. Iată, de pildă, ce scria cores­pondentul ziarului Scînteia din judeţul Suceava, întors după 30 de ani în comuna Zamoştea, unde fusese activist în ti­nereţe. "În comună, care în prezent are peste 3.500 lo­cuitori, gospodari harnici, s-au construit: sediul politi­c-ad­mi­nistrativ cu parter şi etaj, care adă­posteşte Comitetul comunal de partid, Consiliul popular comunal şi Oficiul poştal; Centrul de cultură şi creaţie "Cântarea Ro­mâniei", cu o sală de 300 de locuri şi o bibliotecă cu peste 10.000 de volu­me; şase şcoli şi o grădiniţă pentru copii, un dispensar uman, casă de naşteri, cabinet stomatologic; brutărie, moară comunală; dispensar veterinar cu locuinţă pentru specialişti; trei blocuri de locuinţe cu spaţii comerciale la parter; un sediu nou al cooperativei agricole de produc­ţie şi o cantină cu 300 de locuri pentru cooperatori". La final, ai zice că, la sate, fericirea se măsoară în... clădiri.

CENTENARUL EMINESCU, ÎN JUDEŢUL OLT
În 1989 se împlineau 100 de ani de la moartea "poetului nepereche". În fiecare judeţ al ţării, Consiliile locale aveau sarcina de a organiza dezbateri, simpozioane şi sesiuni ştiinţifice despre universul poeziei eminesciene. Centenarul Eminescu a "ajuns" astfel şi în judeţul Olt. La Slatina, Inspectoratul Şcolar Judeţean şi filiala Olt a Societăţii de Ştiinţe So­cio­logice au organizat manifestarea "cultural-ştiinţifică" "Mihai Eminescu - poet naţional şi universal". Lucrările sesiunii le-a deschis Elena Bărbulescu, sora Secretarului Ge­neral şi şefa Inspectoratului şcolar din judeţul Olt, cu o comunicare intitulată "Concepţia Partidului Comunist Român, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, Secretarul General al partidului, privind valorificarea moştenirii literare".

ELENA BĂRBULESCU, DE LA CULTURA CÂMPULUI LA ISTORIE
Elena, sora mai mică a lui Nicolae, căsătorită Bărbulescu, avusese un traseu deosebit. La început părea să o mul­ţumească ipostaza de ţărancă la CAP Scorniceşti. Măritată cu Vasile Bărbulescu, soţii au urcat împreună "spre noi culmi de progres şi civilizaţie". Cumnatul lui Ceauşescu a fost ales preşedinte la CAP Scorniceşti, apoi membru în Consiliul Agriculturii şi în cele din urmă a dirijat toată agricultura ţării. La rândul ei, Elena a trecut de la cultura de câmp la istorie şi, în scurt timp, în fruntea învăţământului din judeţul Olt.