x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

31 martie 1989

0
Autor: Lavinia Betea 31 Mar 2009 - 00:00

În şedinţa CPEx a fost anunţată încheierea plăţilor datoriei ex­ter­ne. Dar ştirile mari şi ade­vă­rate nu erau în ziare. CAP Scorniceşti, fruntaşă la însă­mân­ţările de primăvară.



Adrian Sârbu şi realizările scurt­metrajului românesc. Regizorul Sergiu Nicolaescu, în co­pro­ducţie cu francezi, nemţi şi italieni.

Neştiuta zi mare
Pentru români e zi obişnuită de pri­măvară. Se bucură de încălzirea vre­mii cu consecinţe directe asupra normalizării temperaturii de-acasă şi de la lucru. Ar fi o sărbătoare co­lec­ti­vă dacă ar afla că România şi-a în­cheiat datoria externă. Şi-ar ima­gina că frigul, întreruperile de curent şi apă caldă ori golurile din magazinele alimentare s-au înche­iat. Strângeau cureaua de 10 ani, fără să li se fi spus când şi de ce fu­seseră făcute îm­pru­mu­turile. Că s-a sfârşit cu "neajunsu­rile" crezuseră în­să şi participanţii la şe­dinţa CPEx din acea zi. Dar, în con­cla­vul res­trâns la cu­plul lor, Nicolae şi Elena Ceau­­şescu au decis altfel: da­că ro­mânii rabdă de 10 ani, mai pot...
Cine să fi bănuit că la sfârşitul lui martie, cuplul Ceauşescu îşi bătuse, astfel, în cuie soarta?     

Primul la însămânţat
CAP Scorniceşti a anunţat înche­ierea semănatului la culturile de primăvară. Şi nu oricum, ci printr-o telegramă adresată celui mai iubit fiu al ţării şi al satului. Printre altele, consătenii îi raportează: "Pe toate dealurile şi terenurile în pantă am defrişat mărăcinişurile şi arboretul neproductiv şi am plantat pomi fructiferi şi viţă-de-vie, pământurile Scorniceştiului transformându-se în grădini înfloritoare, aşa cum dumneavoastră le-aţi văzut încă de la cooperativizare, îndrumându-ne zi de zi spre bunăstare".  

Luna cărţii în întreprinderi şi instituţii
Dacă luna cărţii la sate a fost în februarie, în aprilie se anunţă "luna cărţii în întreprinderi şi instituţii". Conform programului aprobat de Secţia propagandă a CC al PCR: "Cea de-a XIV-a ediţie a tradiţionalei manifestări «Luna cărţii în întreprinderi şi instituţii» organizată de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, Consiliul Central al UGSR, Comitetul Central al UTC şi Uniunea Scriitorilor, va avea loc în perioada 1-30 aprilie, sub genericul «Rolul cărţii în dezvoltarea conştiinţei socialiste, revoluţionare, în formarea omului nou, constructor al socialismului şi comunismului în patria noastră». Acţiuni distincte sub lozinca «Zilele cărţii tehnico-ştiinţifice» au fost anunţate în perioada 17-22 aprilie

Adrian Sârbu, mai lăudat ca Victor Iliu
"Filmul documentar: importante funcţii civice şi cultural-educative" a fost titlul articolului semnat în Scînteia de Călin Căliman. Criticul rememorează istoria filmului documentar cu prilejul împlinirii a patru decenii de la "Scrisoarea lui Ion Marin către Scînteia", semnat de regizorul Victor Iliu, prima pro­ducţie de gen din România.
Printre regizorii cărora li se anunţă viitor strălucit în domeniu este Adrian Sârbu, premiat cu "Cupa de Cristal" (generic sub care e prezentată competiţia cineaştilor de scurtmetraj în Festivalul Na­ţional "Cântarea României"). "Inspirat poem al muncii constructive, dedicat celor care într-un timp-record au executat lucrările complexe ale Pasajului Unirii din Capitală", laudă cronicarul documentarul "35 de zile" regizat de Sârbu.

Eminescu şi pedagogia
Centenarul trecerii poetului na­ţional în eternitate a fost marcat în calendarul manifestărilor politico-educative girate de CC al PCR prin declararea anului 1989 şi ca "an Eminescu". Periodic, presa scrie despre recitaluri, simpozioane şi seri de poezie susţinute în fabrici, şcoli, instituţii. Cum "personalitatea multilateral dezvoltată" a lui Nicolae Ceauşescu este "chintesenţa" iluştri­lor precursori, Mihai Eminescu este elogiat în multiple ipostaze - filozof, istoric, prozator, militant pentru drepturile proletariatului etc.
Ultima ipostază, Eminescu - pedagog! Ultimul număr al revistei "Învăţământul şi pedagogia în România", editată de Biblioteca Centrală Pedagogică, este dedicat poetului. Instituţia anunţă şi altă nouă "manifestare de eminescologie", precum şi traducerea "Luceafărului" în limba chineză.

96 de ani de la crearea PSDMR

"Moment hotărâtor din istoria mişcării muncitoreşti din ţara noastră" este etichetat congresul fondator al Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România (31 martie-3 aprilie 1893). Mişcarea din care s-au desprins mai târziu comuniştii este asociată, în talmeş-balmeşul istoriografic obişnuit, cu revoluţia lui Tudor Vladimirescu, răscoala lui Horea Cloşca şi Crişan, războiul de independenţă şi mai ales cu "epoca Nicolae Ceauşescu".

Francois Villon, România-Film şi Sergiu Nicolaescu

Reclamă în Scînteia la viitoarea premieră a filmului "Francois Villon". În regia lui Sergiu Nicolaescu, filmul a fost coproducţie a TF1-Paris, Cine TV - Berlin, RAI - Italia şi Centrul de Producţie Cinematografică Bucureşti. Operatorii şi majoritatea actorilor sunt români. În distribuţie: Silviu Stănculescu, Ion Marinescu, Olga Tudorache, Ion Besoiu.
Cine şi cum l-o fi convins pe Ceauşescu să aprobe subiectul fără legătură cu "istoria şi realităţile naţionale" şi mai ales acea cooperare?!

Întreprinderea de Construcţii Navale Constanţa, reclamată la Scînteia
Într-o amplă scrisoare, Întreprinderea de Construcţii Navale Constanţa a fost reclamată la Scînteia că a comis abuzuri în legătură cu stimularea materială a autorilor invenţiilor şi inovaţiilor înregistrate şi aplicate. Scrisoarea a fost trimisă în regim de urgenţă Comitetului municipal PCR Constanţa pentru a verifica temeinicia reclamaţiilor. Colectivul de ac­tivişti desemnat pentru control a constatat însă că, în calcularea beneficiilor şi premiilor inovatorilor şi inventatorilor, legea a fost respectată. La identitatea autorilor plângerii nu sunt referiri.

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de