4 aprilie 1989

La un an de la începerea lucră­rilor pentru amenajarea unui nou lac bucureştean (Văcăreşti), pe platoul dinspre Şoseaua Olteniţei, proiectanţii de la Şantierul Naţio­nal al Tineretului - Antrepriza 1 IACERD, "dădeau raportul". Vre­me frumoasă, numai bună pentru muzeele bucureştene de a "cul­turaliza masele" prin ver­ni­saje şi dezbateri. Un bilanţ al CPADM Mihail Kogălniceanu (jud. Constanţa), publicat în ziarul Do­bro­gea nouă, dezvăluia puţine "rea­lizări în muncă" pe anul 1988.

SALUTĂRI LUI ALY YATA
În virtutea bunelor relaţii cu Marocul, Ion Stoian, ministrul de Externe român, onorase invitaţia la cel de-al V-lea Congres al Uniunii Socialiste a Forţelor Populare din Maroc. La nivelul secretarilor ge­nerali s-au schimbat şi mesaje. Nicolae Ceauşescu i-a trimis omologului său, Aly Yata, liderul Partidului Progresului şi Socialismului, "urări de sănătate, pentru a conduce partidul şi poporul".

RP UNGARIA, LA 44 DE ANIVERSĂRI
Se împlineau 44 de ani de când Ungaria se eliberase de sub "jugul fascismului", nimerit prilej pentru a mai atenua neînţelegerile cu Budapesta, care alimentau cu su­biecte presa ocidentală. Nicolae Ceauşescu, alături de instituţiile de partid şi de stat, a adresat telegrame de felicitare omologului său ma­ghiar. Traian Pop, ambasadorul României în Ungaria, a depus cu acel prilej coroane de flori la mo­numentele şi mormintele eroilor români aflate pe teritoriul de peste Tisa.

ŞEDINŢA APIMONDIEI, LA FINAL
La sediul Institutului Inter­na­ţional de Tehnologie şi Economie Apicolă, s-a desfăşurat ultima şe­dinţă a Comitetului Executiv al Fe­de­raţiei Internaţionale a Asocia­ţiilor de Apicultură (Apimondia). Participaseră la discuţii delegaţii din Marea Britanie, Belgia, Brazilia, Canada, Finlanda, Franţa, RFG, Italia, Iugoslavia, Spania, Ungaria, URSS. Oficiile de gazdă le-a făcut Gheor­ghe David, în calitatea de ministru al Agriculturii.

ŞANTIERUL LACUL VĂCĂREŞTI, LA UN AN DE EXISTENŢĂ
La un an de la începerea lucră­rilor pentru amenajarea unui nou lac bucureştean (Văcăreşti), pe platoul dinspre Şoseaua Olteni-
ţei, pro­iectanţii de la Şantierul Naţional al Tineretului - Antrepriza 1 IACERD, "dădeau raportul". Drenul de conturat fusese terminat şi ecranul de protecţie se rea­lizase în proporţie de 70%. Cu pământul cărat de pe fundul lacului trebuiau umplute atunci di­gurile. Existau şi alte puncte "fier­binţi", aproape de Podul Vitan-Bârzeşti şi în sudul lacului, pe malul dinspre Şoseaua Văcăreşti. De folos era şi experienţa acumulată la realizarea lacului Dâm­boviţa. Două conducte alimentau cu întinderea de apă, străbătând 23 km, pe ruta Mihăi­leşti-Văcăreşti. 850 de brigadieri, aduşi din toată ţara, lucrau zi-noapte pe şantier. Prin rotaţie, judeţele patriei urmau să completeze efectivele de muncitori: aprilie-mai (Caraş-Se­verin, Bacău), iunie-iulie (Timiş, Cluj), august (Botoşani).  

"EPOCA CEAUŞESCU" PE MAPAMOND
Potrivit oficiosului PCR, Scînteia, ziarele din lumea întreagă "lăudau" procesul de modernizare a Româ­niei sub patronajul lui Nicolae Ceau­şescu, politica pacifistă şi justeţea "tezelor şi orientărilor marelui conducător". Omagiau politica sa "uma­nistă", printre altele, "Pravda" şi "Sovetskaia Rossia" (URSS), "L'Orient Le Jour" (Liban), "El Dia" (Mexic), "Times International" (Nigeria) şi "The Statesman" (India). Nici vorbă despre atacurile presei occidentale la adresa regimului Ceauşescu, acuzat de declanşarea sistematizării satelor, dărâmarea bisericilor, asu­prirea minorităţilor naţionale şi înfometarea populaţiei.

PRIMĂVARA LA MUZEE
Vreme frumoasă, numai bună pen­tru muzeele bucureştene de a "culturaliza masele" prin vernisaje şi dezbateri. La Muzeul Satului şi de Artă Populară, o expoziţie de patrimoniu pentru ţinutul Târnavelor a prezentat textile de interior, mobi­lier, costume, arhitectura zonală. Mu­zeul Literaturii Române a organizat, la rându-i, o dezbatere cu tema "Do­cumente inedite referitoare la bio­grafia şi creaţia poetului naţional". Au dezbătut pe tema operei emines­ciene Alexandru Balaci, Mihai Un­gheanu şi D. Vatamaniuc. Secţia de artă a Muzeului municipal de istorie şi artă iniţiase ciclul de expuneri cu titlul "Ima­ginea artistică şi documentul cinematografic - elemente ale educaţiei revoluţionare, patriotice şi estetice". Şi în galeriile de artă, primă­vara adusese o activitate febrilă. S-au "produs" artistic pictorul Teodor Gheorghian la Galeria Municipiului, Mala Zamfirescu Bedivan, la Orizont, Ruxandra Sibil Mermeze, la Atelier 35.

CHIUL PE BAZA CERTIFICATELOR MEDICALE
Un bilanţ al CPADM Mihail Kogăl­niceanu (jud. Constanţa), publicat în ziarul Dobrogea nouă, dezvăluia puţine "realizări în muncă" pe anul 1988. Potrivit lui Leonard Truţescu, preşedintele cooperativei locale, în anul 1988, sătenii prăşiseră de două ori, "răriseră" 14 hectare cu sfeclă de zahăr şi decoletaseră 30 ha de po­rumb, dintre care 4 au fost culese. Prea puţin pentru norma de plan! Găsise însă şi o scuză. Din socotelile sale reieşea că, din 167 de cooperatori, 110 erau femei care "fentau" munca, folosind certificate me­dicale.

O FABRICĂ, TREI GENERAŢII LA "DOROBANŢUL" DIN PLOIEŞTI
La întreprinderea de stofe fine "Dorobanţul" din Ploieşti lucrau cot la cot membrii familiei Oprea. Mi­nunat prilej pentru un reportaj rea­lizat în maniera realismului socia­list în revista Femeia. "Colectivul" fabricii devenea astfel o "mare fa­milie" - la propriu şi la figurat! Stâlpul casei era Vasile, tată a cinci copii, îi adusese pe toţi alături de el, la fabrică. Primul, Traian, lăcătuş şi apoi maistru, care muncea la "Doro­banţul" de la 16 ani (1951). L-a urmat Gheorghe, maistru, angajat în întreprindere în 1979. Ion (şi el maistru), Constantin (frezor) şi Dumitra (lu­cră­toare la maşina de dublat fire) au întregit "dinastia" de muncitori Oprea. Nurorilor sale, bătrânul Va­sile le-a găsit loc tot la fabrică. La fel şi celor şase nepoţi.