Luni dimineaţă, Nicolae Ceauşescu a plecat pentru doar o zi la Moscova. O dată cu el mai fuseseră chemaţi şi ceilalţi lideri din Europa de Est, însă numai lui Gorbaciov i-a făcut hatârul unui tête-à-tête. În agricultură continuau lucrările de fertilizare a solului. La muzeul de artă a RSR, în prezenţa lui Luigi Amaduzzi, ambasadorul Italiei la Bucureşti, se vernisa expoziţia "Grafică şi ilustraţie de carte", conţinând lucrări reprezentative pentru şcoala de artă plastică şi de carte din Urbina. De la ora 17:00, la Casa Armatei din Oradea avea loc o nouă şedinţă a Cenaclului literar "Horenii". În program: lectură, discuţii pe marginea creaţiilor prezentate.
CEA DIN URMĂ STRÂNGERE DE MÂNĂ
Luni dimineaţă, Nicolae Ceauşescu, însoţit de premierul Constantin Dăscălescu, Constantin Olteanu, secretar al CC al PCR şi de Ion Stoian, ministrul Afacerilor Externe, au mers la Moscova pentru câteva ore.
Fusese convocată o întâlnire la nivel înalt a conducătorilor din statele membre ale Organizaţiei Tratatului de la Varşovia. Peter Mladenov, Karel Urbanek, Egon Krenz, Wojciech Jaruzelski, Nicolae Ceauşescu, Rezso Nyers au fost şefii delegaţiilor din Bulgaria, Cehoslovacia, RDG, Polonia, România şi Ungaria. Gazdă şi oaspeţi, au avut parte de o zi densă în evenimente. Mihail Gorbaciov i-a informat despre discuţiile avute cu Papa Ioan Paul
al II-lea şi preşedintele Statelor Unite, George Bush. Apoi, liderii din ţările ale căror armate intraseră în Cehoslovacia în vara lui 1968 au acceptat să semneze o declaraţie de căinţă. În plus, Ceauşescu a cerut şi a obţinut o întrevedere separată cu Gorbaciov. Numai aşa s-a lăsat înduplecat să meargă în persoană la Moscova, au relatat ulterior martorii evenimentelor. Avea să fie ultima întâlnire a lui Gorbaciov cu Ceauşescu.
NIMIC NU SE ARUNCĂ, TOTUL SE FOLOSEŞTE
Deşi recoltatul se încheiase de mult şi iarna neprielnică se instalase, în agricultura socialistă nu se stătea cu braţele încrucişate, ca odinioară, când ţăranii îşi treceau vremea la cârciumă depănând poveşti şi consumând producţia de peste an. După cules urmau arăturile de toamnă, apoi pregătirea solului pentru însămânţările de primăvară. Bunăoară la IAS Codlea din judeţul Braşov, pe suprafeţele destinate viitoarelor culturi de cartofi, furaje şi legume fuseseră aplicate aproape 20.000 de tone de îngrăşăminte organice, adică gunoi de grajd şi dejecţii de pasăre. "Menţionăm faptul că tot gunoiul de grajd pe care l-am avut stocat în platforme şi ferme a fost încorporat în sol o dată cu arătura adâncă", explica Ioan Taiu, directorul IAS-ului.
DINEU LA AMBASADA SUEDIEI
Conform uzanţelor, Sven G. Linder, ambasadorul Suediei la Bucureşti, a oferit o recepţie cu prilejul încheierii misiunii România. "Au participat membri ai conducerii Ministerului Afacerilor Externe, ai altor ministere şi instituţii centrale, reprezentanţi ai vieţii cultural-artistice, ziarişti", se scria într-o ştire Agerpres. Cum îi chema pe "reprezentanţii vieţii cultural-artistice" oaspeţi ai ambasadorului suedez nu se mai precizează. Teoretic, era în vigoare legea care cerea ca orice discuţie cu un cetăţean străin să fie anunţată autorităţilor. După 1989, mulţi autori ai unor gesturi de frondă mai mari sau mai mărunte s-au plâns că erau împiedicaţi să onoreze invitaţiile ambasadelor străine.
POVARA RECUNOŞTINŢEI
Adrian Copil era elev în anul I la Şcoala profesională a Licelului Industrial "Înfrăţirea" Oradea şi se pregătea să devină mecanic de maşini şi utilaje. Grozav s-a mai emoţionat Adrian la auzul veştii că i s-a mărit bursa de elev. Stăpânit de bucurie, a compus rapid o scrisorică de mulţumire adrestă "partidului şi conducătorului iubit". "Împreună cu toţi colegii mei am luat cunoştină cu nespusă bucurie de măsurile adoptate în recenta şedinţă a Comitetului Politic Executiv al CC al PCR, fiindcă prin noua sporire a bursei şcolare, condiţiile de întreţinere în perioada de instruire se vor îmbunătăţi simţitor, iar răspunsul nostru la grija cu care societatea, partidul veghează la felul în care ne pregătim să devenim buni specialişti, constructorii de mâine ai socialismului şi comunismului în patria noastră se va reflecta în intensificarea muncii de pregătire, în calitatea rezultatelor obţinute, în felul cum vom şti să păşim cu dreptul în muncă, în producţie, în viaţă."
Reale sunt numai datele de identificare, restul vorbelor aparţinând redactorului responsabil cu învăţământul de la ziarul judeţean din Oradea. Care mai mult ca sigur s-a achitat de "sarcină" după "reţeta" folosită pe scară largă.